Cea mai rapidă mașină din lume a fost scoasă la vânzare. Preţul cerut este uriaş

Cea mai rapidă mașină de șosea din lume, cu o viteză maximă de 300 km/h, a fost scoasă la vânzare. Preţul cerut este uriaş.

Bugatti Chiron Super Sport 300+ Coupe negru și portocaliu 2022 este unul dintre cele doar 30 de exemplare fabricate, potrivit thesun.co.uk. Se așteaptă să se vândă pentru aproximativ 5 milioane de euro.

Un purtător de cuvânt al Bonhams a declarat: „Pentru a ataca recordul, Bugatti a apelat la echipa condusă de Andy Wallace, care avea deja două astfel de recorduri la activ, McLaren F1 la 240,1 km/h și Veyron SS la 267,8 km/h.

Echipa Bugatti, adunată pe pista de testare VAG Ehra-Lessien, Wallace și echipajul au continuat să forțeze până în ultima zi, când, la accelerația maximă, a fost înregistrată de autoritățile germane o viteză fără precedent de 304,777 mph.”

Bugatti a dezvăluit recent noul Bolide de 1.578 de cai putere, catalogat de Auto Express drept „geamănul malefic” al modelului Chiron, care s-a clasat ca fiind cea mai rapidă mașină din lume în acest an, scrie The Sun.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bugatti #pret #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.