Cea mai scurtă guvernare din istoria UK. Ce recorduri a reușit Liz Truss să bată cu mandatul său de 44 de zile

Liz Truss a demisionat, joi, după doar 44 de zile în fruntea guvernului britanic, devenind, astfel, prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din istoria Regatului.

Durata guvernării Truss este de aproape trei ori mai scurtă decât următoarea clasată. Totuși, până în 28 octombrie, dată la care este de așteptat că va fi numit succesorul lui Truss, șefa guvernului de la Londra va mai aduna încă opt zile de mandat.

Până la guvernarea lui Liz Truss, recordul pentru cel mai scurt mandat era deținut de un alt conservator britanic, George Canning, care a condus guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei între aprilie și august 1827 și care a murit în funcție.

A treia, de acum, cea mai scurtă guvernare a aparținut Vicontelui Goderich, Frederick Robinson, succesorul lui Canning. El a stat la conducerea guvernului 143 de zile.

Următorul prim-ministru cu mandat scurt este Bonar Law – cu o guvernare de 209 zile între 1922 și 1923 – el a fost nevoit să demisioneze din cauza unui cancer avansat la gât. Din cauza acestei boli, premierul conservator nu a mai putut să vorbească în Camera Comunelor. A murit la mai puțin de șase luni după demisie.

William Cavendish, primul prim-ministru non-conservator din această listă, a fost șef al guvernului britanic doar nominal între 1756 și 1757, conducând un guvern tranzitoriu. Cavendish făcea partea din facțiunea liberală (n. red. – Whig) din Parlamentul de la Londra. El a condus guvernul Regatului Marii Britanii timp de 225 de zile.

William Petty, prim-ministru în perioada Războiului American de Independență, a condus guvernul britanic vreme de 265 de zile și a demisionat în martie 1783. Petty, conte de Shelburne, este premierul care a recunoscut independența Statelor Unite.
John Stuart, conte de Bute, primul prim-ministru britanic din Scoția după ce aceasta s-a unit cu Anglia în 1707, a condus Marea Britanie vreme de 317 zile, între 1762 și 1763.

#Londra #mandat #premier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.