Ceban, dat afară doar cu vorba! Recean îl voia schimbat, dar rămâne șef la Moldovagaz

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a prezentat astăzi oficial noii membri ai Consiliului de administrație al SA „Moldovagaz”, aleși în urma unui concurs organizat în 2024 de Ministerul Energiei. Numirile au fost validate săptămâna trecută de Consiliul de observatori al companiei, în cadrul unei adunări desfășurate prin corespondență.

Noul Consiliu are în componență 8 din cei 9 membri prevăzuți, funcția de președinte rămânând deocamdată vacantă, din cauza incompatibilității de funcții a ministrului Dorin Junghietu, care a câștigat concursul, dar nu poate ocupa poziția din cauza actualei funcții în Guvern.

Interimatul va fi asigurat de către Vadim Ceban, care s-a clasat pe locul doi în cadrul concursului și a fost votat unanim de comisia de selecție.

Componența noului Consiliu de administrație:

Înaintați de Chișinău:

Vadim Ceban
Eduard Calancea
Radu Mandraburcă

Înaintați de Gazprom:

Anton Bubenov
Pavel Vlasov
Denis Emelianov
Roman Jelnov
Mihail Iuriev

Cu această ocazie, ministrul Energiei a transmis un mesaj de susținere noii conduceri, subliniind necesitatea unui management funcțional, cu mandat deplin, într-o perioadă de tranziție esențială pentru companie.

„În perspectiva preluării de către Energocom a obligației de furnizor universal de gaze naturale, începând cu 1 august, compania are nevoie de un plan urgent de optimizare a cheltuielilor și restructurare internă. Consiliul va trebui să elaboreze rapid măsuri pentru reducerea costurilor și îmbunătățirea serviciilor”, a declarat Dorin Junghietu.

Consiliul de administrație al SA „Moldovagaz” este organul executiv colegial al întreprinderii, format din 9 membri numiți pentru un mandat de 3 ani – 4 din partea Guvernului Republicii Moldova și 5 din partea Gazprom, acționarul majoritar.

Reamintim că anterior, premierul Dorin Recean anunțase că Vadim Ceban urma să fie înlocuit, însă până în prezent acesta rămâne în funcție, iar acum va conduce interimar Consiliul de administrație al Moldovagaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#numire #Ceban #Moldovagaz #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.