Cei mai mari producători de biciclete din UE. România se regăsește în TOP 5

Uniunea Europeană a produs anul trecut aproximativ 13,5 milioane de biciclete, o creştere cu 11% faţă de 2020. Iată care sunt cei mai mari producători de biciclete din UE, potrivit Eurostat.

Cei mai mari producători de biciclete din UE

Portugalia – 2,9 milioane de biciclete;
România (2,5 milioane);
Italia (1,9 milioane);
Germania (1,4 milioane);
Polonia (1,2 milioane);

Câte biciclete a exportat UE în 2021?

În 2021, UE a exportat biciclete în valoare de 921 milioane de euro (atât electrice cât şi neelectrice) către ţările din afara blocului comunitar, şi a importat din afara UE biciclete de 1,896 miliarde de euro, scrie Agerpres.

Datele pentru 2021 arată că UE a exportat 1.487.700 biciclete neelectrice, în valoare de 433 milioane de euro, şi a importat 5.743.700 unităţi, în valoare de 1,046 miliarde de euro. Comparativ cu 2020, numărul bicicletelor neelectrice exportate a crescut cu 16% în 2021, în timp ce importurile au urcat cu 17%.

Anul trecut, 315.800 biciclete electrice, în valoare de 488 milioane de euro, au fost exportate de UE, în timp ce blocul comunitar a importat 1.148.600 biciclete neelectrice, în valoare de 849 milioane de euro, din ţările din afara blocului comunitar. Comparativ cu 2020, numărul bicicletelor electrice exportate a crescut cu 15% în 2021 în timp ce importurile au urcat cu 37%.

În 2021, Marea Britanie a fost principala destinaţie pentru exporturile UE de biciclete neelectrice (30%), urmată de Elveţia (21%), Statele Unite (6%), Norvegia şi Australia (ambele 5%).

De asemenea, Marea Britanie şi Elveţia au fost principalele destinaţii pentru exporturile UE de biciclete electrice (38% şi, respectiv, 27%), urmate de Norvegia (13%) şi Statele Unite (8%).

De unde a importat UE biciclete în 2021?

În 2021, importurile de biciclete neelectrice din ţările din afara blocului comunitar au venit în special din Cambodgia (27%), Taiwan (26%), China (10%), Bangladesh (8%) şi Turcia (5%), în timp ce importurile de biciclete electrice în UE au venit în special din Taiwan (57%), Elveţia (13%), Vietnam (11%), China (7%) şi Turcia (6%).

#biciclete #producatori #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) confirmă că a înregistrat o sesizare depusă de mai mulți fermieri privind o presupusă schemă de insolvență frauduloasă care ar implica unul dintre cele mai mari grupuri agricole din Republica Moldova – Wetrade, controlat de milionarul Alexandr Tatarciuc. Într-o scrisoare expediată deputatei Victoria Belous, SFS anunță că sesizarea privind „insolvabilitatea intenționată sau fictivă” a fost inclusă în registrul de evidență a informațiilor privind infracțiunile și incidentele fiscale și va fi verificată conform procedurilor legale.

Investigația vizează falimentul declarat în august 2025 de compania Agrounire SRL, parte a grupului Wetrade prin Agrika SRL. Potrivit datelor examinate de fermieri și avocați, insolvența ar ascunde un mecanism intern complex prin care datoriile reale ar fi fost înlocuite cu datorii fictive între companiile din același grup, pentru a împinge pierderile către furnizori, transportatori și parteneri de bună-credință.

Agrounire s-a declarat insolvabilă la 26 august 2025, raportând doar 11.488 de lei în conturi, dar datorii totale de 69,6 milioane lei. Controversat este faptul că aproape toate aceste datorii au apărut în intervalul 24 iulie – 11 august, cu puțin timp înaintea cererii de faliment, iar cea mai mare parte provine de la companii afiliate, în frunte cu Agrika SRL.

Centrul schemei ar fi o creanță declarată de 1,138 milioane euro (circa 22 milioane lei), pe care Agrika o revendică în baza unui contract de cesiune semnat cu compania belgiană SES Vanderhave. Totuși, documentele din dosar contrazic această versiune: Agrounire continua, la 28 august, să indice SES Vanderhave ca creditor, deși cesiunea ar fi trebuit să îi excludă complet din relația juridică. În plus, facturile invocate de grup nu sunt însoțite de nicio dovadă vamală – nu există declarații IM4, CMR-uri, avize de expediție sau dovezi reale de import.

Astfel, datoria de peste 22 milioane lei capătă caracterul unei datorii scriptice, fără existență economică verificabilă. Alte documente, inclusiv un „act de verificare a decontărilor” din 8 octombrie, nu sunt semnate de părți și doar reproduc valorile din facturile comerciale.

În paralel, în tabelul creditorilor din 28 octombrie, masa pasivă înscrisă este de aproximativ 40 milioane lei, din care peste jumătate reprezintă pretinsa creanță a Agrika, companie din același grup corporativ. Creditorii reali – companii de inputuri agricole, transportatori, furnizori de motorină și servicii – riscă să piardă peste 18 milioane lei.

Fiscul a anunțat că va întreprinde măsuri în temeiul Codului fiscal și al Codului de procedură penală pentru verificarea faptelor ce pot constitui infracțiuni de insolvabilitate intenționată, fals în acte și fabricare de datorii. Acțiunile vor include examinarea completă și obiectivă a circumstanțelor.

Holdingul Wetrade este controlat de Alexandr Tatarciuc (41,8%), fiul acestuia (8,1%), Mihail Vainer (45%) și Vladimir Chirilov (5%). În 2024, grupul a raportat un profit de 9,1 milioane lei la o cifră de afaceri de 278,6 milioane lei, profitul fiind cu 54% mai mic decât în anul precedent.

Fermierii afirmă că au ajuns victimele unei „inginerii financiare” prin care un grup cu resurse vaste și structură corporativă complexă își protejează activele proprii, împingând pierderile către parteneri economici vulnerabili și folosind procedura de insolvență ca pe un scut juridic.

Deocamdată, Wetrade nu a comentat acuzațiile care i se aduc.