Cel mai bogat om din Europa cumpără acțiuni în compania care deține Cartier

27 Iun. 2024, 16:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
27 Iun. 2024, 16:11 // Bani și Afaceri //  bani.md

Cel mai bogat om din Europa, Bernard Arnault, a cumpărat acțiuni personale într-un rival al imperiului său de lux LVMH, iar această mișcare alimentează speculațiile privind o posibilă preluare, potrivit The Telegraph.

Arnault, președintele și directorul executiv al LVMH, a cumpărat recent o mică participație – ca investiție personală – în Richemont, care deține Cartier. Investiția face parte dintr-un portofoliu personal mai amplu deținut de Arnault și nu se poate considera un indiciu timpuriu al unei posibile oferte de preluare de către afacerea sa, LVMH, potrivit The Telegraph.

Cu toate acestea, vestea despre investiție va declanșa noi speculații privind o posibilă preluare a Richemont de către Arnault. Se știe că Richemont, care a respins în mod sistematic ofertele și ideea de a fi preluat, a fost abordată anterior de firma rivală de lux Kering. Fondatorul și președintele Richemont, Johann Rupert, a declarat în 2021 că nu intenționează să vândă compania elvețiană.

În ciuda acestui fapt, Arnault a sugerat la începutul acestui an că este interesat de afacerea de lux, care deține și Van Cleef & Arpels. Întrebat despre interesul LVMH pentru un acord cu Richemont, Arnault a spus pentru The Telegraph: “Îl consider pe Rupert un lider excepțional și nu am nicio dorință de a interfera cu strategia sa. Înțeleg că dorește să rămână independent. Dacă are nevoie de sprijin pentru a-și menține independența, voi fi acolo.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.