Cel mai bogat om din Europa cumpără acțiuni în compania care deține Cartier

Cel mai bogat om din Europa, Bernard Arnault, a cumpărat acțiuni personale într-un rival al imperiului său de lux LVMH, iar această mișcare alimentează speculațiile privind o posibilă preluare, potrivit The Telegraph.

Arnault, președintele și directorul executiv al LVMH, a cumpărat recent o mică participație – ca investiție personală – în Richemont, care deține Cartier. Investiția face parte dintr-un portofoliu personal mai amplu deținut de Arnault și nu se poate considera un indiciu timpuriu al unei posibile oferte de preluare de către afacerea sa, LVMH, potrivit The Telegraph.

Cu toate acestea, vestea despre investiție va declanșa noi speculații privind o posibilă preluare a Richemont de către Arnault. Se știe că Richemont, care a respins în mod sistematic ofertele și ideea de a fi preluat, a fost abordată anterior de firma rivală de lux Kering. Fondatorul și președintele Richemont, Johann Rupert, a declarat în 2021 că nu intenționează să vândă compania elvețiană.

În ciuda acestui fapt, Arnault a sugerat la începutul acestui an că este interesat de afacerea de lux, care deține și Van Cleef & Arpels. Întrebat despre interesul LVMH pentru un acord cu Richemont, Arnault a spus pentru The Telegraph: “Îl consider pe Rupert un lider excepțional și nu am nicio dorință de a interfera cu strategia sa. Înțeleg că dorește să rămână independent. Dacă are nevoie de sprijin pentru a-și menține independența, voi fi acolo.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bogat #Europa #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși numărul persoanelor ocupate este în creștere, munca la negru rămâne prezentă. Aproape unul din cinci angajați lucrează informal, iar în construcții peste jumătate dintre muncitori activează fără acte, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

La sfârșitul trimestrului III 2025, din totalul persoanelor ocupate, 18,7% lucrau informal, iar în sectorul construcțiilor peste 54% dintre muncitori activau fără forme legale.

În același trimestru, populația ocupată a ajuns la 856,0 mii de persoane, în creștere cu 8,1% față de trimestrul anterior. Totuși, munca informală continuă să reprezinte o parte semnificativă a pieței muncii, atât în sectorul agricol, cât și în cel neagricol, unde nivelul ocupării informale este estimat la 10,7%.

Potrivit BNS, forța de muncă a constituit 887,1 mii de persoane, iar rata șomajului s-a redus la 3,5%, în scădere față de trimestrul II. De asemenea, numărul persoanelor inactive a coborât la 1,086,9 mii, femeile și locuitorii din mediul rural continuând să reprezinte principalele grupuri inactive.

Distribuția populației ocupate arată că 61,8% lucrează în sectorul serviciilor, 15,6% în agricultură, 12,4% în industrie și 10,2% în construcții. Majoritatea angajaților sunt salariați (86,5%), iar 88,5% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată.

Pensionarii formează cel mai numeros grup din populația inactivă (44,6%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și persoanele casnice (11,6%). Aproximativ 11,3% dintre inactivi sunt persoane care lucrează sau intenționează să lucreze peste hotare.

Numărul șomerilor, conform definiției BIM, a fost de 31,0 mii persoane, cu 1,8 mii mai puțin decât în trimestrul II. Șomajul afectează mai mult bărbații (56,9%) și populația urbană (58,2%). Tinerii de 15–24 ani rămân grupa cu cea mai mare rată a șomajului — 6,8%.

Populația în afara forței de muncă a constituit 1,086,9 mii de persoane, în scădere cu 5,4% față de trimestrul anterior. Femeile reprezintă 60,1% dintre persoanele inactive, iar mediul rural domină cu 61,8%.