Cel mai bogat om din Europa cumpără acțiuni în compania care deține Cartier

Cel mai bogat om din Europa, Bernard Arnault, a cumpărat acțiuni personale într-un rival al imperiului său de lux LVMH, iar această mișcare alimentează speculațiile privind o posibilă preluare, potrivit The Telegraph.

Arnault, președintele și directorul executiv al LVMH, a cumpărat recent o mică participație – ca investiție personală – în Richemont, care deține Cartier. Investiția face parte dintr-un portofoliu personal mai amplu deținut de Arnault și nu se poate considera un indiciu timpuriu al unei posibile oferte de preluare de către afacerea sa, LVMH, potrivit The Telegraph.

Cu toate acestea, vestea despre investiție va declanșa noi speculații privind o posibilă preluare a Richemont de către Arnault. Se știe că Richemont, care a respins în mod sistematic ofertele și ideea de a fi preluat, a fost abordată anterior de firma rivală de lux Kering. Fondatorul și președintele Richemont, Johann Rupert, a declarat în 2021 că nu intenționează să vândă compania elvețiană.

În ciuda acestui fapt, Arnault a sugerat la începutul acestui an că este interesat de afacerea de lux, care deține și Van Cleef & Arpels. Întrebat despre interesul LVMH pentru un acord cu Richemont, Arnault a spus pentru The Telegraph: “Îl consider pe Rupert un lider excepțional și nu am nicio dorință de a interfera cu strategia sa. Înțeleg că dorește să rămână independent. Dacă are nevoie de sprijin pentru a-și menține independența, voi fi acolo.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bogat #Europa #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.