Cererea mare de gaz a Republicii Moldova scumpește metanul peste Prut

Prețul gazelor tranzacționate pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut cu 10 lei/MWh în ultima săptămână, marți situându-se în apropierea celui reglementat, de 150 lei/MWh, pe care producătorii interni sunt obligați să-l practice în raport cu furnizorii în vederea acoperii consumului consumatorilor casnici și societăților de termoficare.

Dacă, în urmă cu o săptămână, un MWh se cumpăra cu 139 lei românești, marți, 25 iulie, prețul urcase la 149,9 lei.

Explicația: În prezent, România este o țară de tranzit, atât către Ungaria, cât și către Republica Moldova și Ucraina, iar prețul de pe piața internă este dictat de prețul de pe piețele importatoare, mai puțin tarifele de transport.

Astfel, aprecierea gazelor de pe piețele spot operate de BRM are ca principală explicație evoluția prețului de pe piețele vecine, în special Ungaria.

România reexportă în Ungaria prin punctul de interconectare de la Csanadpalota aproximativ 6,5 milioane mc (70 GWh) pe zi, peste jumătate din gazele importate via Bulgaria (peste 11 milioane mc/zi sau 120 GWh).

Alte 1,5-1,7 milioane mc sunt exportate către Republica Moldova prin punctul de interconectare de la Ungheni, iar 3,8 milioane mc ajung în Ucraina prin punctul de la Isaccea.

Volumul ridicat de gaze importat de Ungaria via România face ca prețul de pe BRM să-l urmeze pe cel din Ungaria.

În prezent, prețul de pe piața pentru ziua următoare a bursei maghiare de gaze CEEGEX se situează la 32,7 euro/MWh, cu 2,3 euro peste cel de pe BRM, unde un MWh cu livrare în ziua de marți s-a tranzaționat la un preț mediu de 149,9 lei (sau 30,4 euro). Diferența de 2,3 euro/MWh reprezintă costul cu tarifele de transport către Ungaria.

Prețul mediu ponderat de pe CEEGEX a crescut în weekend la 32,44 euro pe MWh, de la o medie de 29-31 euro/MWh în cursul săptămânii precedent.

Prețul la gaze pe CEEGEX și, implicit, cel de pe BRM, au înregistrat o scădere aproape continuă de la jumătatea lunii decembrie a anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.