Cererea mare de gaz a Republicii Moldova scumpește metanul peste Prut

Prețul gazelor tranzacționate pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut cu 10 lei/MWh în ultima săptămână, marți situându-se în apropierea celui reglementat, de 150 lei/MWh, pe care producătorii interni sunt obligați să-l practice în raport cu furnizorii în vederea acoperii consumului consumatorilor casnici și societăților de termoficare.

Dacă, în urmă cu o săptămână, un MWh se cumpăra cu 139 lei românești, marți, 25 iulie, prețul urcase la 149,9 lei.

Explicația: În prezent, România este o țară de tranzit, atât către Ungaria, cât și către Republica Moldova și Ucraina, iar prețul de pe piața internă este dictat de prețul de pe piețele importatoare, mai puțin tarifele de transport.

Astfel, aprecierea gazelor de pe piețele spot operate de BRM are ca principală explicație evoluția prețului de pe piețele vecine, în special Ungaria.

România reexportă în Ungaria prin punctul de interconectare de la Csanadpalota aproximativ 6,5 milioane mc (70 GWh) pe zi, peste jumătate din gazele importate via Bulgaria (peste 11 milioane mc/zi sau 120 GWh).

Alte 1,5-1,7 milioane mc sunt exportate către Republica Moldova prin punctul de interconectare de la Ungheni, iar 3,8 milioane mc ajung în Ucraina prin punctul de la Isaccea.

Volumul ridicat de gaze importat de Ungaria via România face ca prețul de pe BRM să-l urmeze pe cel din Ungaria.

În prezent, prețul de pe piața pentru ziua următoare a bursei maghiare de gaze CEEGEX se situează la 32,7 euro/MWh, cu 2,3 euro peste cel de pe BRM, unde un MWh cu livrare în ziua de marți s-a tranzaționat la un preț mediu de 149,9 lei (sau 30,4 euro). Diferența de 2,3 euro/MWh reprezintă costul cu tarifele de transport către Ungaria.

Prețul mediu ponderat de pe CEEGEX a crescut în weekend la 32,44 euro pe MWh, de la o medie de 29-31 euro/MWh în cursul săptămânii precedent.

Prețul la gaze pe CEEGEX și, implicit, cel de pe BRM, au înregistrat o scădere aproape continuă de la jumătatea lunii decembrie a anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.

#pavel durov #sanctiuni #telegram