Cererea mare de gaz a Republicii Moldova scumpește metanul peste Prut

Prețul gazelor tranzacționate pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut cu 10 lei/MWh în ultima săptămână, marți situându-se în apropierea celui reglementat, de 150 lei/MWh, pe care producătorii interni sunt obligați să-l practice în raport cu furnizorii în vederea acoperii consumului consumatorilor casnici și societăților de termoficare.

Dacă, în urmă cu o săptămână, un MWh se cumpăra cu 139 lei românești, marți, 25 iulie, prețul urcase la 149,9 lei.

Explicația: În prezent, România este o țară de tranzit, atât către Ungaria, cât și către Republica Moldova și Ucraina, iar prețul de pe piața internă este dictat de prețul de pe piețele importatoare, mai puțin tarifele de transport.

Astfel, aprecierea gazelor de pe piețele spot operate de BRM are ca principală explicație evoluția prețului de pe piețele vecine, în special Ungaria.

România reexportă în Ungaria prin punctul de interconectare de la Csanadpalota aproximativ 6,5 milioane mc (70 GWh) pe zi, peste jumătate din gazele importate via Bulgaria (peste 11 milioane mc/zi sau 120 GWh).

Alte 1,5-1,7 milioane mc sunt exportate către Republica Moldova prin punctul de interconectare de la Ungheni, iar 3,8 milioane mc ajung în Ucraina prin punctul de la Isaccea.

Volumul ridicat de gaze importat de Ungaria via România face ca prețul de pe BRM să-l urmeze pe cel din Ungaria.

În prezent, prețul de pe piața pentru ziua următoare a bursei maghiare de gaze CEEGEX se situează la 32,7 euro/MWh, cu 2,3 euro peste cel de pe BRM, unde un MWh cu livrare în ziua de marți s-a tranzaționat la un preț mediu de 149,9 lei (sau 30,4 euro). Diferența de 2,3 euro/MWh reprezintă costul cu tarifele de transport către Ungaria.

Prețul mediu ponderat de pe CEEGEX a crescut în weekend la 32,44 euro pe MWh, de la o medie de 29-31 euro/MWh în cursul săptămânii precedent.

Prețul la gaze pe CEEGEX și, implicit, cel de pe BRM, au înregistrat o scădere aproape continuă de la jumătatea lunii decembrie a anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la sfârșitul acestui an, piața globală de media ar putea fi martora uneia dintre cele mai mari tranzacții din istoria industriei. Netflix, Paramount și Comcast și-au exprimat oficial interesul pentru achiziția gigantului Warner Bros. Discovery – conglomeratul care controlează HBO Max (platforma celebră pentru „Game of Thrones”), studioul Warner Bros. (deținătorul francizelor „Harry Potter” și „Lord of the Rings”) și un vast portofoliu de canale, inclusiv CNN.

Warner Bros. Discovery traversează o perioadă complicată, marcată de datorii uriașe și probleme financiare. Inițial, conducerea companiei intenționa să divizeze businessul, însă în octombrie 2025 a luat decizia radicală de a scoate întreg grupul la vânzare.

Indiferent de configurația finală, orice acord va fi analizat minuțios de autoritățile antitrust din Statele Unite. Dacă Netflix ar reuși să cumpere Warner Bros. Discovery, tranzacția ar uni două dintre cele mai influente platforme de streaming din lume: Netflix și HBO Max. O astfel de concentrare ridică mari îngrijorări la Hollywood, mai ales din cauza poziției CEO-ului Netflix, Ted Sarandos, care a criticat în repetate rânduri modelul de distribuție tradițională în cinematografe, considerându-l neprofitabil.

Celelalte două scenarii sunt la fel de sensibile. O înțelegere cu Comcast ar reuni Universal Pictures cu Warner Bros., iar o achiziție de către Paramount ar pune sub același acoperiș Paramount Pictures și Warner Bros. În ambele cazuri, două dintre marile „majors” tradiționale ale Hollywoodului ar fi absorbite într-un singur conglomerat – o situație care ar putea genera un risc real de monopol în producția cinematografică și în distribuție.