Cererea mare de gaz a Republicii Moldova scumpește metanul peste Prut

Prețul gazelor tranzacționate pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut cu 10 lei/MWh în ultima săptămână, marți situându-se în apropierea celui reglementat, de 150 lei/MWh, pe care producătorii interni sunt obligați să-l practice în raport cu furnizorii în vederea acoperii consumului consumatorilor casnici și societăților de termoficare.

Dacă, în urmă cu o săptămână, un MWh se cumpăra cu 139 lei românești, marți, 25 iulie, prețul urcase la 149,9 lei.

Explicația: În prezent, România este o țară de tranzit, atât către Ungaria, cât și către Republica Moldova și Ucraina, iar prețul de pe piața internă este dictat de prețul de pe piețele importatoare, mai puțin tarifele de transport.

Astfel, aprecierea gazelor de pe piețele spot operate de BRM are ca principală explicație evoluția prețului de pe piețele vecine, în special Ungaria.

România reexportă în Ungaria prin punctul de interconectare de la Csanadpalota aproximativ 6,5 milioane mc (70 GWh) pe zi, peste jumătate din gazele importate via Bulgaria (peste 11 milioane mc/zi sau 120 GWh).

Alte 1,5-1,7 milioane mc sunt exportate către Republica Moldova prin punctul de interconectare de la Ungheni, iar 3,8 milioane mc ajung în Ucraina prin punctul de la Isaccea.

Volumul ridicat de gaze importat de Ungaria via România face ca prețul de pe BRM să-l urmeze pe cel din Ungaria.

În prezent, prețul de pe piața pentru ziua următoare a bursei maghiare de gaze CEEGEX se situează la 32,7 euro/MWh, cu 2,3 euro peste cel de pe BRM, unde un MWh cu livrare în ziua de marți s-a tranzaționat la un preț mediu de 149,9 lei (sau 30,4 euro). Diferența de 2,3 euro/MWh reprezintă costul cu tarifele de transport către Ungaria.

Prețul mediu ponderat de pe CEEGEX a crescut în weekend la 32,44 euro pe MWh, de la o medie de 29-31 euro/MWh în cursul săptămânii precedent.

Prețul la gaze pe CEEGEX și, implicit, cel de pe BRM, au înregistrat o scădere aproape continuă de la jumătatea lunii decembrie a anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.