Cererea mare de gaz a Republicii Moldova scumpește metanul peste Prut

Prețul gazelor tranzacționate pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut cu 10 lei/MWh în ultima săptămână, marți situându-se în apropierea celui reglementat, de 150 lei/MWh, pe care producătorii interni sunt obligați să-l practice în raport cu furnizorii în vederea acoperii consumului consumatorilor casnici și societăților de termoficare.

Dacă, în urmă cu o săptămână, un MWh se cumpăra cu 139 lei românești, marți, 25 iulie, prețul urcase la 149,9 lei.

Explicația: În prezent, România este o țară de tranzit, atât către Ungaria, cât și către Republica Moldova și Ucraina, iar prețul de pe piața internă este dictat de prețul de pe piețele importatoare, mai puțin tarifele de transport.

Astfel, aprecierea gazelor de pe piețele spot operate de BRM are ca principală explicație evoluția prețului de pe piețele vecine, în special Ungaria.

România reexportă în Ungaria prin punctul de interconectare de la Csanadpalota aproximativ 6,5 milioane mc (70 GWh) pe zi, peste jumătate din gazele importate via Bulgaria (peste 11 milioane mc/zi sau 120 GWh).

Alte 1,5-1,7 milioane mc sunt exportate către Republica Moldova prin punctul de interconectare de la Ungheni, iar 3,8 milioane mc ajung în Ucraina prin punctul de la Isaccea.

Volumul ridicat de gaze importat de Ungaria via România face ca prețul de pe BRM să-l urmeze pe cel din Ungaria.

În prezent, prețul de pe piața pentru ziua următoare a bursei maghiare de gaze CEEGEX se situează la 32,7 euro/MWh, cu 2,3 euro peste cel de pe BRM, unde un MWh cu livrare în ziua de marți s-a tranzaționat la un preț mediu de 149,9 lei (sau 30,4 euro). Diferența de 2,3 euro/MWh reprezintă costul cu tarifele de transport către Ungaria.

Prețul mediu ponderat de pe CEEGEX a crescut în weekend la 32,44 euro pe MWh, de la o medie de 29-31 euro/MWh în cursul săptămânii precedent.

Prețul la gaze pe CEEGEX și, implicit, cel de pe BRM, au înregistrat o scădere aproape continuă de la jumătatea lunii decembrie a anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea rapidă a centralelor din surse regenerabile a determinat autoritățile să intervină asupra cadrului de siguranță din sectorul energetic. Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat o nouă redacție a Normelor de securitate la exploatarea instalațiilor electrice, care înlocuiește documentul din 2019 și îl aliniază la realitățile actuale ale pieței.

Potrivit ANRE, în perioada 2020–2024 au fost puse în funcțiune 1 865 de centrale fotovoltaice și 59 de centrale eoliene, iar anul 2023 a consemnat un vârf, cu 864 de centrale fotovoltaice admise în exploatare. Această evoluție rapidă a impus completarea normelor cu cerințe specifice pentru exploatarea și mentenanța instalațiilor electrice din surse regenerabile.

„Creșterea exponențială a centralelor din surse regenerabile a făcut necesară actualizarea urgentă a Normelor de securitate, pentru a reduce riscurile și a asigura un nivel adecvat de protecție a personalului electrotehnic”, subliniază ANRE.

Noua redacție ajustează valorile nivelurilor de tensiune în conformitate cu standardul european, introduce cerințe clare pentru personalul care pregătește locul de muncă, un formular standard al dispoziției de lucru, precum și reguli detaliate pentru lucrările efectuate de agenți economici contractați și pentru intervențiile realizate în regim de exploatare curentă.

Autoritatea de reglementare precizează că aceste modificări vor contribui la diminuarea riscului de accidente, la creșterea clarității operaționale și la armonizarea cadrului național cu standardele europene de securitate electrică, consolidând totodată cooperarea dintre operatorii de sistem și prestatorii de servicii.