Cererea mare de gaz a Republicii Moldova scumpește metanul peste Prut

26 Iul. 2023, 09:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Iul. 2023, 09:51 // Actual //  bani.md

Prețul gazelor tranzacționate pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut cu 10 lei/MWh în ultima săptămână, marți situându-se în apropierea celui reglementat, de 150 lei/MWh, pe care producătorii interni sunt obligați să-l practice în raport cu furnizorii în vederea acoperii consumului consumatorilor casnici și societăților de termoficare.

Dacă, în urmă cu o săptămână, un MWh se cumpăra cu 139 lei românești, marți, 25 iulie, prețul urcase la 149,9 lei.

Explicația: În prezent, România este o țară de tranzit, atât către Ungaria, cât și către Republica Moldova și Ucraina, iar prețul de pe piața internă este dictat de prețul de pe piețele importatoare, mai puțin tarifele de transport.

Astfel, aprecierea gazelor de pe piețele spot operate de BRM are ca principală explicație evoluția prețului de pe piețele vecine, în special Ungaria.

România reexportă în Ungaria prin punctul de interconectare de la Csanadpalota aproximativ 6,5 milioane mc (70 GWh) pe zi, peste jumătate din gazele importate via Bulgaria (peste 11 milioane mc/zi sau 120 GWh).

Alte 1,5-1,7 milioane mc sunt exportate către Republica Moldova prin punctul de interconectare de la Ungheni, iar 3,8 milioane mc ajung în Ucraina prin punctul de la Isaccea.

Volumul ridicat de gaze importat de Ungaria via România face ca prețul de pe BRM să-l urmeze pe cel din Ungaria.

În prezent, prețul de pe piața pentru ziua următoare a bursei maghiare de gaze CEEGEX se situează la 32,7 euro/MWh, cu 2,3 euro peste cel de pe BRM, unde un MWh cu livrare în ziua de marți s-a tranzaționat la un preț mediu de 149,9 lei (sau 30,4 euro). Diferența de 2,3 euro/MWh reprezintă costul cu tarifele de transport către Ungaria.

Prețul mediu ponderat de pe CEEGEX a crescut în weekend la 32,44 euro pe MWh, de la o medie de 29-31 euro/MWh în cursul săptămânii precedent.

Prețul la gaze pe CEEGEX și, implicit, cel de pe BRM, au înregistrat o scădere aproape continuă de la jumătatea lunii decembrie a anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

24 Apr. 2026, 11:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Apr. 2026, 11:42 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Primul trimestru din 2026 confirmă rolul semințelor de floarea-soarelui ca pilon al exporturilor Republicii Moldova, cu livrări de 325,4 mii tone în valoare de 4,36 miliarde lei, însă structura pieței scoate la iveală vulnerabilități legate de dependența de câteva piețe și operatori, arată analiza economistului Iurie Rija.

Datele indică o dominare clară a exporturilor, care au reprezentat aproape întregul volum la începutul anului, însă luna martie a adus o schimbare bruscă. Ponderea importurilor a urcat de la 1% la 11% din volum și de la 7% la 22% din valoare, ceea ce semnalează o posibilă schimbare de tendință pe piață.

Exporturile sunt concentrate aproape integral în două direcții: Turcia și România, care împreună absorb circa 96% din cantitățile livrate. Doar Turcia acoperă peste 65% din exporturi, și a devenit piața-cheie de care depinde întreg sectorul.

În paralel, structura corporativă este la fel de concentrată. Cinci companii controlează peste 64% din exporturi, iar pe segmentul importurilor domină aproape total o singură firmă, care deține peste 95% din piață.

Analiza mai arată o diferență de valoare între tipurile de produse. Semințele pentru consum domină cantitativ, însă semințele pentru însămânțare sunt de zeci de ori mai scumpe, iar Moldova importă astfel de produse de elită, în timp ce exportă variante mai ieftine. Această discrepanță reflectă un decalaj tehnologic în sectorul agricol.

Pe partea de prețuri, piața a arătat o tendință de consolidare: prețul mediu de export a crescut cu circa 5% în trimestru, atingând maximul în martie.

Concluzia lui Rija arată că pe de o parte, Moldova rămâne un exportator competitiv de volum, însă pe de altă parte, dependența de câteva piețe și lipsa valorii adăugate ridicate reprezintă principalele riscuri structurale. Economiștii avertizează că orice schimbare pe piața turcă sau românească ar putea afecta imediat întregul sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!