Certificatul COVID-19 ar putea fi obligatoriu la locul de muncă! Autoritățile examinează opțiunea

În funcție de evoluția indicatorilor epidemiologici, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică ar putea lua decizia introducerii obligativității deținerii certificatului COVID-19 la locul de muncă. Potrivit coordonatorului campaniei de imunizare în Republica Moldova, Ninel Revenco, în acest sens este examinată experiența statelor europene, care demonstrează o creștere considerabilă a ratei de vaccinare la nivel național, odată cu obligativitatea deținerii certificatului verde la locul de muncă.

Potrivit specialiștilor în domeniul imunizării, obligativitatea deținerii certificatului verde pentru angajații sectorului public și privat, certificat care să confirme fie vaccinarea cu schema completă, fie rezultatul negativ al testului, fie trecerea prin boală, ar spori considerabil vaccinarea în rândul populației adulte.

„Discutăm oportunitatea acestei măsuri și ne conducem de experiența altor țări. Franța a introdus acest certificat în luna august și, în pofida demonstrațiilor care au fost organizate de antivacciniști, rata de imunizare a crescut considerabil. Portugalia are o experiență extraordinară în acest sens, țara este complet imunizată. Noi avem un sigur scop, să salvăm cetățenii, dar decizia va fi luată în funcție de indicatorii epidemiologici”, a spus coordonatorul campaniei de imunizare, Ninel Revenco, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, scrie IPN.MD

Potrivit specialiștilor, introducerea obligativitatea deținerii certificatului verde pentru a avea acces în unitățile HORECA, a demonstrat eficiența acestei măsuri, înregistrându-se o creștere a numărului persoanelor vaccinate. De asemenea, este de datoria fiecărui șef de instituție de a încuraja procesul de vaccinare în rândul angajaților, spun medicii.

„Vaccinarea nu este doar problema mea ca și conducător de instituție medicală, ci este problema oricărui conducător din orice domeniu de activitate. De la ultimele restricții de acces, s-au activizat mai multe instituții care ne cer ajutorul pentru a-i informa pe angajați despre avantajele imunizării. De exemplu, instituțiile bancare care au peste 2 mii de angajați și au o rată de vaccinare destul de bună, de peste 60%. Asta înseamnă că mulți conducători de instituții își dau bine seamă că vaccinarea înseamnă posibilitatea de a activa fără probleme”, a spus șefa Asociației Medicale Teritoriale Buiucani, Liliana Iașan.

Potrivit ultimei decizii CNESP, este recomandată atingerea nivelului de vaccinare de 95% până pe 1 decembrie pentru următoarele categorii de angajați: personalul instituțiilor medico-sanitare publice și private, instituțiilor socio-medicale și instituțiilor de reabilitare/recuperare/balneosanatoriale, personalul centrelor de plasament pentru copii, personalul centrelor de plasament pentru vârstnici, personalul unităților poștale și bancare care interacționează nemijlocit cu clienții. De asemenea, este recomandată vaccinarea angajaților structurilor Ministerului Afacerilor Interne și ai Serviciului Vamal, angajaților autorităților publice centrale și locale, ai Agenției Servicii Publice, dar și vaccinarea angajaților din domeniul HORECA.

#autorități #certificat covid #Ninel Revenco #obligatoriu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.