Un miliardar polonez s-a luat la trântă cu Meta. Acum statul cere o amendă de 250 de milioane de euro

Un conflict pornit de miliardarul polonez Rafał Brzoska, fondatorul companiei de curierat InPost, împotriva Meta capătă acum dimensiune politică, după ce autoritățile de la Varșovia au cerut Comisiei Europene să sancționeze gigantul american cu 250 de milioane de euro pentru modul în care gestionează reclamele frauduloase și conținutul fals distribuit pe platformele sale.

Brzoska a criticat public Meta după ce imaginea sa ar fi fost folosită fără acord în materiale publicitare înșelătoare. Omul de afaceri a cerut companiei să ia măsuri mai ferme împotriva conținutului fraudulos și a reclamelor care folosesc identitatea unor persoane cunoscute pentru a promova scheme de investiții sau alte escrocherii.

Scandalul s-a amplificat după apariția pe Facebook a unui videoclip deepfake în care ar fi fost folosită o versiune generată cu inteligență artificială a președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, pentru promovarea unui program de investiții fraudulos.

Guvernul polonez a reacționat dur și a cerut intervenția Comisiei Europene. Ministrul pentru afaceri digitale, Krzysztof Gawkowski, a anunțat că se așteaptă ca Bruxelles-ul să demareze rapid procedurile care ar putea duce la amendarea Meta.

„Acest Vest Sălbatic de pe platformă trebuie să se termine”, a declarat Gawkowski, cerând companiei să introducă imediat instrumente eficiente pentru eliminarea escrocheriilor, a publicității false și a promovării aplicațiilor ilegale.

Într-o postare publicată joi pe X, ministrul polonez a prezentat prima pagină a unei scrisori datate 26 august și adresate Hennei Virkkunen, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.

În document, autoritățile poloneze susțin că amploarea reclamelor frauduloase indică probleme serioase în modul în care funcționează sistemul publicitar al uneia dintre cele mai mari platforme online de pe piața unică europeană.

Varșovia mai acuză că, în pofida sesizărilor repetate venite din partea autorităților și a echipelor poloneze de securitate cibernetică, Meta nu ar fi reușit să implementeze măsuri suficient de eficiente pentru combaterea reclamelor frauduloase.

Cazul lui Brzoska a devenit astfel parte a unei dispute mai largi privind responsabilitatea marilor platforme tehnologice pentru conținutul sponsorizat distribuit utilizatorilor și pentru folosirea deepfake-urilor în fraude financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliradar #meta #polonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul motorinei în Statele Unite a ajuns pentru prima dată în istorie la pragul de 6 dolari pe galon, iar analiștii avertizează că scumpirea combustibilului ar putea deveni un „ucigaș tăcut” al economiei americane, prin creșterea costurilor de transport, agricultură și producție.

Potrivit datelor AAA, prețul mediu al motorinei la nivel național a ajuns la 6,06 dolari pe galon, cu aproximativ 63% peste nivelul de anul trecut. În California, unul dintre cele mai importante state agricole ale SUA, prețul a urcat până la 7,98 dolari pe galon.

Patrick De Haan, șeful departamentului de analiză a pieței petroliere la GasBuddy, avertizează că, dacă prețurile se mențin la nivelurile actuale, impactul asupra economiei ar putea deveni sever. El a descris scumpirea motorinei drept un „ucigaș tăcut” al economiei americane.

Motorina are un rol esențial în transportul de mărfuri, agricultură, construcții și industrie. Combustibilul este utilizat de camioane, trenuri, nave și utilaje agricole, ceea ce înseamnă că orice creștere a prețului se transmite rapid în costul alimentelor, produselor și serviciilor.

Bob McNally, președintele Rapidan Energy, a subliniat că populația urmărește de obicei mai atent prețul benzinei, însă motorina are un impact mult mai larg asupra economiei, deoarece intră în aproape toate lanțurile de aprovizionare.

Scumpirile vin pe fondul tensiunilor geopolitice și al reducerii capacităților de rafinare. Atacurile asupra rafinăriilor rusești au redus exporturile de motorină ale Rusiei până la cele mai scăzute niveluri din ultimul deceniu, în timp ce conflictele din Orientul Mijlociu au afectat producția și transportul combustibililor prin Strâmtoarea Hormuz.

Potrivit unor estimări din industrie, rafinării cu o capacitate totală de aproximativ 5 milioane de barili pe zi au fost scoase din funcțiune, iar piața globală ar fi pierdut aproape 8% din oferta de motorină. În același timp, capacitățile disponibile de rafinare sunt extrem de limitate.

Presiunile se resimt și pe piața petrolului. Contractele futures pentru petrolul american au depășit 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele luni, iar în septembrie prețul a crescut cu aproximativ 20%.

Prețurile benzinei au urcat la rândul lor. Potrivit GasBuddy, americanii cheltuie acum cu aproximativ 700 de milioane de dolari mai mult pe zi pentru combustibil decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Situația devine cu atât mai dificilă cu cât toamna aduce o creștere sezonieră a cererii pentru combustibil, atât pentru încălzire, cât și pentru activitățile agricole.

Scumpirea motorinei reprezintă și o problemă politică pentru administrația președintelui Donald Trump, în condițiile în care alegerile intermediare sunt la mai puțin de două luni distanță. Impactul ar putea fi resimțit în special în statele agricole și în regiunile unde păcura este utilizată pe scară largă pentru încălzirea locuințelor.

Casa Albă dispune de puține instrumente pentru a reduce rapid prețurile. Printre opțiunile discutate se numără utilizarea suplimentară a rezervelor strategice de petrol și eventuale restricții asupra exporturilor de motorină. Oficialii americani au avertizat însă că astfel de măsuri ar putea avea efecte contrare și ar putea împinge prețurile și mai sus.

#galon #motorina #SUA