Nicușor Dan, despre cerealele ucrainene care vor ajunge în România prin Moldova: „Trebuie să evităm blocajele”

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.

#nicușor dan #tranzit prin moldova #cereale ucrainene

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Franța și Germania trebuie să ajungă la o poziție comună pentru a apăra competitivitatea industriei auto europene în fața expansiunii mărcilor chineze, avertizează directorul general al Volkswagen, Oliver Blume. Apelul vine în condițiile în care producătorii din China câștigă teren în Europa, iar cele două mari economii europene au viziuni diferite asupra sprijinului pentru constructorii locali, relatează Financial Times.

Înaintea Salonului Auto de la Paris, unde aproximativ 40% dintre mărcile participante provin din China, Blume a cerut măsuri pentru încurajarea producției europene, reducerea costurilor energiei și mai multă flexibilitate în politicile climatice.

Potrivit datelor ACEA, mărcile chineze au ajuns la o cotă de 25% din piața europeană a automobilelor hibride plug-in în prima jumătate a anului 2026, față de doar 2% în 2024. În cazul hibridelor convenționale, ponderea acestora a crescut de la 2% la 14%.

Extinderea ofertei de automobile hibride a venit după introducerea taxelor vamale suplimentare pentru mașinile electrice produse în China. Constructorii chinezi și-au adaptat astfel exporturile, orientându-se spre modele care nu erau vizate de aceleași măsuri comerciale.

Financial Times scrie că Bruxellesul și Beijingul au ajuns la un acord preliminar pentru limitarea exporturilor chineze de automobile hibride către Uniunea Europeană. În următorii patru ani, livrările ar urma să fie plafonate la cel mult jumătate din volumele estimate anterior de autoritățile europene. Depășirea cotelor ar putea atrage taxe suplimentare.

Blume a salutat progresul negocierilor, însă consideră că protejarea industriei europene necesită și alte măsuri. În opinia sa, companiile care vând automobile în Europa ar trebui să contribuie și la crearea locurilor de muncă și a valorii economice pe continent.

Una dintre disputele dintre Paris și Berlin privește definiția „Made in Europe”, pe baza căreia ar urma să fie acordate stimulente producătorilor auto. Franța dorește ca avantajele să fie rezervate automobilelor fabricate în cele 27 de state membre ale UE. O definiție mai largă ar putea include și producția din țări precum Regatul Unit, Turcia, Japonia sau Coreea de Sud, unde constructorii europeni au fabrici ori lanțuri de aprovizionare.

În discuție sunt și obiectivele privind emisiile automobilelor noi pentru 2030 și 2035. Potrivit unor surse familiarizate cu negocierile, citate de Financial Times, un compromis ar putea presupune acceptarea de către Franța a unor reguli mai flexibile, cu un rol mai mare pentru combustibilii alternativi și hibrizii plug-in. În schimb, Germania ar putea susține o definiție mai restrictivă a producției europene pentru viitoarele programe de sprijin.

Apelul vine într-o perioadă dificilă și pentru Volkswagen. Grupul încearcă să reducă cheltuielile prin standardizarea componentelor, folosirea unor tehnologii comune și simplificarea producției. Potrivit articolului, planurile de restructurare ar putea duce la eliminarea a până la 100 000 de locuri de muncă. În paralel, compania pregătește automobile electrice mai accesibile, pentru a face față concurenței tot mai puternice din China.

#mașini chineze #Volkswagen