Nicușor Dan, despre cerealele ucrainene care vor ajunge în România prin Moldova: „Trebuie să evităm blocajele”

28 Aug. 2026, 13:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
28 Aug. 2026, 13:37 // Actual //  Grîu Tatiana

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.

28 Aug. 2026, 11:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
28 Aug. 2026, 11:51 // Actual //  Grîu Tatiana

Investițiile în active imobilizate din Republica Moldova au ajuns la 16,4 miliarde de lei în primele șase luni ale anului 2026, cu 5,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cei mai mulți bani au fost investiți în mașini și utilaje – peste 5,2 miliarde de lei. Această categorie a concentrat aproape o treime din toate investițiile, însă creșterea față de anul trecut a fost mică, de doar 0,5%.

O schimbare mult mai vizibilă se observă la clădirile nerezidențiale. În acest sector au fost investiți 2,65 miliarde de lei, cu 37,5% mai mult decât în prima jumătate a anului trecut. Este cea mai mare creștere dintre principalele categorii de investiții.

Și investițiile în locuințe au crescut, dar mai lent. Pentru clădiri rezidențiale au fost alocate 2,47 miliarde de lei, cu 3,3% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025.

Pentru construcții inginerești s-au investit aproape 1,87 miliarde de lei, în creștere cu 1,2%, iar în mijloace de transport – aproximativ 1,96 miliarde de lei, cu 1% mai mult.

În același timp, categoria „alte imobilizări corporale” a înregistrat o creștere de 16,9%, până la 1,52 miliarde de lei.

Nu toate investițiile au mers însă în sus. Cheltuielile pentru imobilizări necorporale, care includ investiții precum cele în active fără formă fizică, au scăzut cu 27,2%. În primele șase luni ale anului au fost investite aici 715,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă doar 4,4% din total.