Certificatul COVID-19 ar putea fi obligatoriu la locul de muncă! Autoritățile examinează opțiunea

03 Nov. 2021, 09:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
03 Nov. 2021, 09:54 // Actual //  MD Bani

În funcție de evoluția indicatorilor epidemiologici, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică ar putea lua decizia introducerii obligativității deținerii certificatului COVID-19 la locul de muncă. Potrivit coordonatorului campaniei de imunizare în Republica Moldova, Ninel Revenco, în acest sens este examinată experiența statelor europene, care demonstrează o creștere considerabilă a ratei de vaccinare la nivel național, odată cu obligativitatea deținerii certificatului verde la locul de muncă.

Potrivit specialiștilor în domeniul imunizării, obligativitatea deținerii certificatului verde pentru angajații sectorului public și privat, certificat care să confirme fie vaccinarea cu schema completă, fie rezultatul negativ al testului, fie trecerea prin boală, ar spori considerabil vaccinarea în rândul populației adulte.

„Discutăm oportunitatea acestei măsuri și ne conducem de experiența altor țări. Franța a introdus acest certificat în luna august și, în pofida demonstrațiilor care au fost organizate de antivacciniști, rata de imunizare a crescut considerabil. Portugalia are o experiență extraordinară în acest sens, țara este complet imunizată. Noi avem un sigur scop, să salvăm cetățenii, dar decizia va fi luată în funcție de indicatorii epidemiologici”, a spus coordonatorul campaniei de imunizare, Ninel Revenco, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, scrie IPN.MD

Potrivit specialiștilor, introducerea obligativitatea deținerii certificatului verde pentru a avea acces în unitățile HORECA, a demonstrat eficiența acestei măsuri, înregistrându-se o creștere a numărului persoanelor vaccinate. De asemenea, este de datoria fiecărui șef de instituție de a încuraja procesul de vaccinare în rândul angajaților, spun medicii.

„Vaccinarea nu este doar problema mea ca și conducător de instituție medicală, ci este problema oricărui conducător din orice domeniu de activitate. De la ultimele restricții de acces, s-au activizat mai multe instituții care ne cer ajutorul pentru a-i informa pe angajați despre avantajele imunizării. De exemplu, instituțiile bancare care au peste 2 mii de angajați și au o rată de vaccinare destul de bună, de peste 60%. Asta înseamnă că mulți conducători de instituții își dau bine seamă că vaccinarea înseamnă posibilitatea de a activa fără probleme”, a spus șefa Asociației Medicale Teritoriale Buiucani, Liliana Iașan.

Potrivit ultimei decizii CNESP, este recomandată atingerea nivelului de vaccinare de 95% până pe 1 decembrie pentru următoarele categorii de angajați: personalul instituțiilor medico-sanitare publice și private, instituțiilor socio-medicale și instituțiilor de reabilitare/recuperare/balneosanatoriale, personalul centrelor de plasament pentru copii, personalul centrelor de plasament pentru vârstnici, personalul unităților poștale și bancare care interacționează nemijlocit cu clienții. De asemenea, este recomandată vaccinarea angajaților structurilor Ministerului Afacerilor Interne și ai Serviciului Vamal, angajaților autorităților publice centrale și locale, ai Agenției Servicii Publice, dar și vaccinarea angajaților din domeniul HORECA.

Realitatea Live

04 Ian. 2026, 10:19
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Ian. 2026, 10:19 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Șefa Băncii Central Europeane, Christine Lagarde, a încasat anul trecut o remunerație totală estimată la aproximativ 726.000 de euro, cu peste 50% mai mult decât salariul făcut public de instituție, potrivit unei analize realizate de Financial Times.

Raportul anual al BCE indică un salariu de bază de 466.000 de euro pentru Lagarde. Totuși, jurnaliștii FT au calculat că, odată incluse beneficiile suplimentare și veniturile din funcții externe, remunerația totală urcă cu circa 56%. Astfel, Lagarde devine cel mai bine plătit oficial public din Uniunea Europeană.

Potrivit analizei, diferența provine în principal din: aproximativ 135.000 de euro sub formă de alocații pentru locuință și cheltuieli conexe,
circa 125.000 de euro obținuți din calitatea sa de membru în consiliul Bank for International Settlements, instituție cunoscută drept „banca băncilor centrale”.

Aceste sume nu sunt detaliate individual în raportările BCE, iar BIS publică doar date agregate privind remunerațiile consiliului său.
Prin comparație, câștigurile Christinei Lagarde sunt de aproape patru ori mai mari decât salariul președintelui Rezervei Federale a SUA, Jay Powell, a cărui remunerație este plafonată prin lege la circa 173.000 de euro anual.
Deși veniturile sale rămân mult sub cele ale directorilor marilor corporații europene, analiza FT a reaprins controversa privind transparența.

Spre deosebire de companiile listate din UE, obligate să publice detalii exhaustive despre pachetele salariale, BCE nu este supusă acelorași standarde de raportare.

Eurodeputatul german Fabio De Masi a criticat nivelul de transparență, afirmând că „cel mai puternic oficial monetar al Europei” ar trebui să respecte cele mai înalte standarde de responsabilitate publică. Spre comparație, directorul general al Deutsche Bank a raportat public venituri de 9,8 milioane de euro în 2024.

BCE a declarat că structura salarială a președintelui a fost stabilită la fondarea instituției, în 1998, și a fost ajustată doar în linie cu majorările salariale aplicate întregului personal. Totodată, banca susține că practicile sale de raportare sunt conforme cu cele ale altor instituții publice internaționale și că transparența a fost îmbunătățită în timp.

Financial Times mai notează că estimările nu includ contribuțiile la pensie, asigurările de sănătate sau eventualele plăți de tranziție.

Luate împreună, acestea ar putea ridica veniturile totale ale Christinei Lagarde pe durata mandatului său de opt ani la până la 6,5 milioane de euro. Din 2030, aceasta ar urma să beneficieze de o pensie anuală de circa 178.000 de euro din partea BCE.