CET Sursa I a trecut la regimul de funcționare pe bază de păcură

ET Sursa I a trecut la regimul de funcționare pe bază de păcură, anunță Termoelectrica. În prezent, Centrala activează în baza unui regim ce permite majorarea sarcinii termice și electrice, la necesitate.

Astfel, Centrala Electrică cu Termoficare Sursa I, începând cu data de 11 octombrie curent, – a trecut la un regim de funcționare pe bază de păcură în calitate de combustibil, cu utilizarea minimă a gazelor naturale în procesul tehnologic.

Măsura a fost luată în legătură cu situația de pe piața gazelor și deciziile autorităților

Centrala Electrică cu Termoficare (CET) Sursa I a fost pusă în funcțiune la 1 octombrie, fiind finalizate cu succes lucrările de reparație și pregătire pentru perioada rece a anului.

CET Sursa I este principala sursă de producere a energiei termice și electrice a Societății pe Acțiuni Termoelectrica și un important obiect energetic al țării. CET Sursa I asigură producerea energiei termice și energiei electrice în regim de cogenerare – ce presupune producerea a două tipuri de energie (termică și electrică) în baza aceluiași combustibil.

#CET I #păcură #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.