Charlie Munger, legendarul investitor de 99 de ani, mâna dreaptă a lui Buffett: Pregătiţi-vă pentru furtuna imobiliară

Charlie Munger, legendarul investitor american, a avertizat că se pregăteşte o furtună pe piaţa imobiliară comercială din SUA, băncile americane fiind “pline” de ceea ce el a spus că sunt “credite neperformante”, în condiţiile în care preţurile proprietăţilor scad, scrie FT, citat de businessmagazin.ro.

Comentariile investitorului în vârstă de 99 de ani şi secund al miliardarului Warren Buffett vin în contextul în care turbulenţele se răsfrâng asupra sistemului financiar al ţării, care se confruntă cu o posibilă prăbuşire a proprietăţilor comerciale în urma unor falimente bancare.

“Nu este nici pe departe la fel de rău ca în 2008”, a declarat vicepreşedintele Berkshire Hathaway într-un interviu pentru Financial Times. “Dar problemele se întâmplă în sectorul bancar la fel cum se întâmplă peste tot. În vremurile bune, intri în obiceiuri proaste… . Când vin vremuri rele, pierd prea mult”.

Munger vorbea pe veranda casei sale din Greater Wilshire, un cartier plin de verdeaţă din Los Angeles, unde locuieşte de 60 de ani, de când a proiectat el însuşi proprietatea.

Îmbrăcat într-o cămaşă în carouri, Munger a ţinut audienţa din scaunul său cu rotile, în timp ce pe ecranul unui televizor care transmitea CNBC pe fundal se derulau în timp real problemele băncii First Republic, o bancă californiană aflată în dificultate.

Berkshire are o lungă istorie de susţinere a băncilor americane în perioadele de instabilitate financiară. Uriaşul gigant din industriaşi până la asigurări a investit 5 miliarde de dolari în Goldman Sachs în timpul crizei financiare din 2007-2008 şi o sumă similară în Bank of America în 2011.

Însă, până în prezent, compania a rămas deoparte în actuala perioadă de turbulenţe, în timpul căreia Silicon Valley Bank şi Signature Bank s-au prăbuşit. “Berkshire a făcut câteva investiţii în bănci care au funcţionat foarte bine pentru noi”, a declarat Munger. “Am avut şi noi unele dezamăgiri în bănci. Nu este atât de al naibii de uşor să conduci o bancă în mod inteligent, există o mulţime de tentaţii de a face lucruri greşite.”

Reticenţa lor provine în parte din riscurile care pândesc în portofoliile vaste de credite pentru proprietăţi comerciale ale băncilor. “Multe dintre proprietăţile imobiliare nu mai sunt atât de bune”, a spus Munger. “Avem o mulţime de clădiri de birouri cu probleme, o mulţime de centre comerciale cu probleme, o mulţime de alte proprietăţi cu probleme. Există o mulţime de agonie acolo.”

El a remarcat că băncile se retrag deja de la acordarea de împrumuturi dezvoltatorilor comerciali. “Fiecare bancă din ţară este mult mai strictă în ceea ce priveşte împrumuturile imobiliare astăzi decât era în urmă cu şase luni”, a spus el. “Toate par [a fi] prea multe probleme”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #previziuni #furtuna

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.