Cheltuieli oficiale la primul tur: Sandu aproape 10 mil. lei, Morari – cele mai mari costuri per vot obținut

24 Oct. 2024, 15:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Oct. 2024, 15:22 // Actual //  Ursu Victor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat cheltuielile oficiale ale candidaților la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, iar datele sistematizate de IData, relevă diferențe semnificative în strategia financiară a acestora.

Cea mai costisitoare campanie a fost desfășurată de Maia Sandu, care a investit 9,989,206 lei, urmată de Renato Usatîi, cu 6,233,082 lei, și Alexandr Stoianoglo, care a cheltuit 4,665,774 lei. Aceștia sunt primii trei candidați în termeni de cheltuieli totale, fiind urmate de Irina Vlah (2,770,243 lei) și Vasile Tarlev (2,394,270 lei). În partea de jos a clasamentului se află Octavian Țîcu, care a cheltuit cel mai puțin, doar 293,325 lei.

Cu toate acestea, un alt aspect interesant al campaniei este eficiența cheltuielilor per vot obținut. Din această perspectivă, Natalia Morari a înregistrat cele mai mari costuri, cheltuind 192 de lei pentru fiecare vot obținut. Andrei Năstase a cheltuit 92 de lei per vot, în timp ce alți candidați au avut rezultate mai eficiente. De exemplu, Tudor Ulianovschi a investit 66 de lei pentru fiecare vot, iar Vasile Tarlev – 49 de lei.

La polul opus, Alexandr Stoianoglo și Victoria Furtună au avut cele mai eficiente campanii, din punct de vedere al costurilor per vot. Stoianoglo a cheltuit doar 12 lei pentru fiecare vot obținut, iar Furtună 13 lei. Maia Sandu, în ciuda cheltuielilor mari totale, a avut un cost de doar 15 lei per vot, ceea ce sugerează că a reușit să mobilizeze un număr semnificativ de alegători în raport cu resursele investite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Ian. 2026, 11:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Ian. 2026, 11:49 // Actual //  Ursu Victor

Consumul anual de carne de pasăre în Republica Moldova este estimat la aproximativ 91 de mii de tone, din care circa 64 de mii de tone sunt asigurate din producția internă. Diferența este acoperită prin importuri, iar în ultimii ani aproximativ 76% din volumul importat a provenit din Ucraina, potrivit Ministerului Agriculturii.

Autoritățile susțin că suspendarea temporară a importurilor dintr-o singură țară nu presupune automat apariția unui deficit pe piața internă. Operatorii economici ar putea compensa lipsa prin diversificarea surselor de import, iar situația ar putea reprezenta și un stimulent pentru producătorii autohtoni, care ar putea valorifica cererea existentă prin extinderea capacităților de producție.

În ceea ce privește eventualul impact asupra prețurilor, Ministerul Agriculturii consideră că este prematur să fie făcute estimări. Evoluția acestora va depinde de mai mulți factori, inclusiv de rapiditatea cu care piața se va adapta prin noi fluxuri de import și prin creșterea producției interne.

Potrivit Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, suspendarea importurilor va rămâne în vigoare până când autoritatea competentă din Ucraina va prezenta garanții credibile, conforme standardelor naționale, privind controlul substanțelor interzise, trasabilitatea produselor și funcționarea eficientă a controalelor oficiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!