Cheltuieli oficiale la primul tur: Sandu aproape 10 mil. lei, Morari – cele mai mari costuri per vot obținut

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat cheltuielile oficiale ale candidaților la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, iar datele sistematizate de IData, relevă diferențe semnificative în strategia financiară a acestora.

Cea mai costisitoare campanie a fost desfășurată de Maia Sandu, care a investit 9,989,206 lei, urmată de Renato Usatîi, cu 6,233,082 lei, și Alexandr Stoianoglo, care a cheltuit 4,665,774 lei. Aceștia sunt primii trei candidați în termeni de cheltuieli totale, fiind urmate de Irina Vlah (2,770,243 lei) și Vasile Tarlev (2,394,270 lei). În partea de jos a clasamentului se află Octavian Țîcu, care a cheltuit cel mai puțin, doar 293,325 lei.

Cu toate acestea, un alt aspect interesant al campaniei este eficiența cheltuielilor per vot obținut. Din această perspectivă, Natalia Morari a înregistrat cele mai mari costuri, cheltuind 192 de lei pentru fiecare vot obținut. Andrei Năstase a cheltuit 92 de lei per vot, în timp ce alți candidați au avut rezultate mai eficiente. De exemplu, Tudor Ulianovschi a investit 66 de lei pentru fiecare vot, iar Vasile Tarlev – 49 de lei.

La polul opus, Alexandr Stoianoglo și Victoria Furtună au avut cele mai eficiente campanii, din punct de vedere al costurilor per vot. Stoianoglo a cheltuit doar 12 lei pentru fiecare vot obținut, iar Furtună 13 lei. Maia Sandu, în ciuda cheltuielilor mari totale, a avut un cost de doar 15 lei per vot, ceea ce sugerează că a reușit să mobilizeze un număr semnificativ de alegători în raport cu resursele investite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chltuieli #candidati #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor vrea crearea unei noi funcții de secretar de stat, responsabil de domeniul digitalizării, dar și instituirea Cabinetului Ministrului. Aceste prevederi se conțin într-un proiect de hotărâre de Guvern, elaborat de instituție.

Potrivit notei informative, noul secretar de stat va gestiona procesul de elaborare a politicilor de digitalizare în domeniu, de coordonare a proiectelor de modernizare tehnologică a sistemelor informaționale și va stabili direcțiile strategice de transformare digitală a proceselor, urmând totodată să asigure cooperarea cu instituțiile Uniunii Europene și cu organismele financiare internaționale pentru implementarea agendei digitale.

Documentul menționează și instituirea Cabinetului Ministrului, cu statut de secție, precizând că „se impune necesitatea instituirii unei noi subdiviziuni, care să asigure consolidarea capacităților și gestionarea coerentă a activităților aflate în competența conducerii ministerului”.

Autorii proiectului mai notează că această structură „va asigura mecanismul coerent de comunicare eficientă cu subdiviziunile structurale ale ministerului, cu autoritățile administrative și instituțiile publice din subordine, în procesul de aplicare a deciziilor” și va contribui la „îmbunătățirea calității actului de guvernare și capacității de a răspunde prompt cerințelor mediului intern și extern”.

În urma modificărilor propuse, efectivul-limită al Ministerului Finanțelor ar urma să crească de la 362 la 367 de unități, iar numărul secretarilor de stat de la patru la cinci, impactul financiar fiind estimat la 2,1 mil. lei, începând cu anul 2026.