Cheltuieli oficiale la primul tur: Sandu aproape 10 mil. lei, Morari – cele mai mari costuri per vot obținut

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat cheltuielile oficiale ale candidaților la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, iar datele sistematizate de IData, relevă diferențe semnificative în strategia financiară a acestora.

Cea mai costisitoare campanie a fost desfășurată de Maia Sandu, care a investit 9,989,206 lei, urmată de Renato Usatîi, cu 6,233,082 lei, și Alexandr Stoianoglo, care a cheltuit 4,665,774 lei. Aceștia sunt primii trei candidați în termeni de cheltuieli totale, fiind urmate de Irina Vlah (2,770,243 lei) și Vasile Tarlev (2,394,270 lei). În partea de jos a clasamentului se află Octavian Țîcu, care a cheltuit cel mai puțin, doar 293,325 lei.

Cu toate acestea, un alt aspect interesant al campaniei este eficiența cheltuielilor per vot obținut. Din această perspectivă, Natalia Morari a înregistrat cele mai mari costuri, cheltuind 192 de lei pentru fiecare vot obținut. Andrei Năstase a cheltuit 92 de lei per vot, în timp ce alți candidați au avut rezultate mai eficiente. De exemplu, Tudor Ulianovschi a investit 66 de lei pentru fiecare vot, iar Vasile Tarlev – 49 de lei.

La polul opus, Alexandr Stoianoglo și Victoria Furtună au avut cele mai eficiente campanii, din punct de vedere al costurilor per vot. Stoianoglo a cheltuit doar 12 lei pentru fiecare vot obținut, iar Furtună 13 lei. Maia Sandu, în ciuda cheltuielilor mari totale, a avut un cost de doar 15 lei per vot, ceea ce sugerează că a reușit să mobilizeze un număr semnificativ de alegători în raport cu resursele investite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chltuieli #candidati #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.