Cheltuieli oficiale la primul tur: Sandu aproape 10 mil. lei, Morari – cele mai mari costuri per vot obținut

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat cheltuielile oficiale ale candidaților la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, iar datele sistematizate de IData, relevă diferențe semnificative în strategia financiară a acestora.

Cea mai costisitoare campanie a fost desfășurată de Maia Sandu, care a investit 9,989,206 lei, urmată de Renato Usatîi, cu 6,233,082 lei, și Alexandr Stoianoglo, care a cheltuit 4,665,774 lei. Aceștia sunt primii trei candidați în termeni de cheltuieli totale, fiind urmate de Irina Vlah (2,770,243 lei) și Vasile Tarlev (2,394,270 lei). În partea de jos a clasamentului se află Octavian Țîcu, care a cheltuit cel mai puțin, doar 293,325 lei.

Cu toate acestea, un alt aspect interesant al campaniei este eficiența cheltuielilor per vot obținut. Din această perspectivă, Natalia Morari a înregistrat cele mai mari costuri, cheltuind 192 de lei pentru fiecare vot obținut. Andrei Năstase a cheltuit 92 de lei per vot, în timp ce alți candidați au avut rezultate mai eficiente. De exemplu, Tudor Ulianovschi a investit 66 de lei pentru fiecare vot, iar Vasile Tarlev – 49 de lei.

La polul opus, Alexandr Stoianoglo și Victoria Furtună au avut cele mai eficiente campanii, din punct de vedere al costurilor per vot. Stoianoglo a cheltuit doar 12 lei pentru fiecare vot obținut, iar Furtună 13 lei. Maia Sandu, în ciuda cheltuielilor mari totale, a avut un cost de doar 15 lei per vot, ceea ce sugerează că a reușit să mobilizeze un număr semnificativ de alegători în raport cu resursele investite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chltuieli #candidati #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Diferența de pensii între femei și bărbați în Europa este semnificativ mai mare decât diferența de salarii, arată datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, citate de Euronews. Dacă decalajul salarial mediu între sexe este de aproximativ 12%, diferența de pensii ajunge, în medie, la 22–23%, iar în mai multe state europene depășește pragul de 30%.

Potrivit statisticilor OCDE aferente anului 2024, în 27 de țări europene femeile primesc, în medie, doar 78 de euro din pensii la fiecare 100 de euro încasați de bărbați. Cele mai mari diferențe se înregistrează în Regatul Unit, unde decalajul ajunge la 37%, urmat de Olanda și Austria cu câte 36%, Luxemburg cu 33%, Belgia, Elveția și Irlanda cu aproximativ 31%. La polul opus se află Estonia, cu o diferență de doar 6%, Islanda cu 7% și Slovacia cu 8%, alături de Cehia, Slovenia și Danemarca, unde diferența este de aproximativ 10%.

Specialiștii explică aceste decalaje prin carierele mai fragmentate ale femeilor, perioadele în care acestea își întrerup activitatea pentru creșterea copiilor și nivelul mai redus al contribuțiilor la sistemele de pensii comparativ cu bărbații, în ciuda politicilor de egalitate promovate în multe state europene.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în statisticile OCDE, datele naționale confirmă existența unei discrepanțe similare. Potrivit ultimelor date ale Casei Naționale de Asigurări Sociale pentru anul 2025, 531 295 de persoane primeau pensie pentru limită de vârstă. Femeile sunt majoritare în această categorie, cu peste 351 de mii de beneficiare, comparativ cu aproximativ 179 de mii de bărbați.

Pensia medie pentru limită de vârstă în țara noastră este de circa 4 424 de lei, însă femeile beneficiază, în medie, de 4 155 de lei, în timp ce bărbații primesc aproximativ 4 951 de lei lunar. Prin urmare, diferența în cuantumul pensiilor este de aproximativ 16,1% în favoarea bărbaților.