Cheltuieli oficiale la primul tur: Sandu aproape 10 mil. lei, Morari – cele mai mari costuri per vot obținut

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat cheltuielile oficiale ale candidaților la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, iar datele sistematizate de IData, relevă diferențe semnificative în strategia financiară a acestora.

Cea mai costisitoare campanie a fost desfășurată de Maia Sandu, care a investit 9,989,206 lei, urmată de Renato Usatîi, cu 6,233,082 lei, și Alexandr Stoianoglo, care a cheltuit 4,665,774 lei. Aceștia sunt primii trei candidați în termeni de cheltuieli totale, fiind urmate de Irina Vlah (2,770,243 lei) și Vasile Tarlev (2,394,270 lei). În partea de jos a clasamentului se află Octavian Țîcu, care a cheltuit cel mai puțin, doar 293,325 lei.

Cu toate acestea, un alt aspect interesant al campaniei este eficiența cheltuielilor per vot obținut. Din această perspectivă, Natalia Morari a înregistrat cele mai mari costuri, cheltuind 192 de lei pentru fiecare vot obținut. Andrei Năstase a cheltuit 92 de lei per vot, în timp ce alți candidați au avut rezultate mai eficiente. De exemplu, Tudor Ulianovschi a investit 66 de lei pentru fiecare vot, iar Vasile Tarlev – 49 de lei.

La polul opus, Alexandr Stoianoglo și Victoria Furtună au avut cele mai eficiente campanii, din punct de vedere al costurilor per vot. Stoianoglo a cheltuit doar 12 lei pentru fiecare vot obținut, iar Furtună 13 lei. Maia Sandu, în ciuda cheltuielilor mari totale, a avut un cost de doar 15 lei per vot, ceea ce sugerează că a reușit să mobilizeze un număr semnificativ de alegători în raport cu resursele investite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chltuieli #candidati #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.