Cheltuieli oficiale la primul tur: Sandu aproape 10 mil. lei, Morari – cele mai mari costuri per vot obținut

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat cheltuielile oficiale ale candidaților la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, iar datele sistematizate de IData, relevă diferențe semnificative în strategia financiară a acestora.

Cea mai costisitoare campanie a fost desfășurată de Maia Sandu, care a investit 9,989,206 lei, urmată de Renato Usatîi, cu 6,233,082 lei, și Alexandr Stoianoglo, care a cheltuit 4,665,774 lei. Aceștia sunt primii trei candidați în termeni de cheltuieli totale, fiind urmate de Irina Vlah (2,770,243 lei) și Vasile Tarlev (2,394,270 lei). În partea de jos a clasamentului se află Octavian Țîcu, care a cheltuit cel mai puțin, doar 293,325 lei.

Cu toate acestea, un alt aspect interesant al campaniei este eficiența cheltuielilor per vot obținut. Din această perspectivă, Natalia Morari a înregistrat cele mai mari costuri, cheltuind 192 de lei pentru fiecare vot obținut. Andrei Năstase a cheltuit 92 de lei per vot, în timp ce alți candidați au avut rezultate mai eficiente. De exemplu, Tudor Ulianovschi a investit 66 de lei pentru fiecare vot, iar Vasile Tarlev – 49 de lei.

La polul opus, Alexandr Stoianoglo și Victoria Furtună au avut cele mai eficiente campanii, din punct de vedere al costurilor per vot. Stoianoglo a cheltuit doar 12 lei pentru fiecare vot obținut, iar Furtună 13 lei. Maia Sandu, în ciuda cheltuielilor mari totale, a avut un cost de doar 15 lei per vot, ceea ce sugerează că a reușit să mobilizeze un număr semnificativ de alegători în raport cu resursele investite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chltuieli #candidati #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Percheziții de amploare au fost desfășurate joi dimineață în județul Botoșani, România, într-un dosar care vizează falsificarea documentelor de identitate românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă. Acțiunea este coordonată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și implică structuri ale Poliției de Frontieră din Iași și Sighetu Marmației.

Anchetatorii au pus în aplicare 73 de mandate de percheziție domiciliară la locuințele unor persoane fizice din Botoșani, suspectate că ar fi implicate într-o rețea care facilita obținerea ilegală a actelor românești.

„La adresele percheziționate au fost stabilite fictiv domicilii pentru cetățeni din spațiul ex-sovietic, prin contracte de închiriere false sau falsificate, folosite ulterior pentru obținerea documentelor de identitate”, au declarat surse judiciare citate de PRO TV România.

În paralel cu perchezițiile, polițiștii de frontieră verifică 104 adrese unde figurează cu domiciliu cetățeni străini, pentru a stabili dacă aceștia locuiesc efectiv la locațiile declarate și dacă datele transmise autorităților corespund realității.

Ancheta nu este la prima etapă. În noiembrie 2024, în același dosar au fost efectuate zeci de percheziții în Botoșani, Suceava și municipiul București, inclusiv la sedii ale unor instituții publice. În urma acestor acțiuni, urmărirea penală a fost extinsă față de 94 de suspecți, acuzați de luare și dare de mită, trafic de influență, fals informatic și uz de fals.

Conform procurorilor, beneficiarii ar fi utilizat inclusiv certificate de cetățenie română falsificate, presupus emise de consulate ale României din străinătate, pentru a obține cărți de identitate.