Cheltuieli oficiale la primul tur: Sandu aproape 10 mil. lei, Morari – cele mai mari costuri per vot obținut

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat cheltuielile oficiale ale candidaților la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, iar datele sistematizate de IData, relevă diferențe semnificative în strategia financiară a acestora.

Cea mai costisitoare campanie a fost desfășurată de Maia Sandu, care a investit 9,989,206 lei, urmată de Renato Usatîi, cu 6,233,082 lei, și Alexandr Stoianoglo, care a cheltuit 4,665,774 lei. Aceștia sunt primii trei candidați în termeni de cheltuieli totale, fiind urmate de Irina Vlah (2,770,243 lei) și Vasile Tarlev (2,394,270 lei). În partea de jos a clasamentului se află Octavian Țîcu, care a cheltuit cel mai puțin, doar 293,325 lei.

Cu toate acestea, un alt aspect interesant al campaniei este eficiența cheltuielilor per vot obținut. Din această perspectivă, Natalia Morari a înregistrat cele mai mari costuri, cheltuind 192 de lei pentru fiecare vot obținut. Andrei Năstase a cheltuit 92 de lei per vot, în timp ce alți candidați au avut rezultate mai eficiente. De exemplu, Tudor Ulianovschi a investit 66 de lei pentru fiecare vot, iar Vasile Tarlev – 49 de lei.

La polul opus, Alexandr Stoianoglo și Victoria Furtună au avut cele mai eficiente campanii, din punct de vedere al costurilor per vot. Stoianoglo a cheltuit doar 12 lei pentru fiecare vot obținut, iar Furtună 13 lei. Maia Sandu, în ciuda cheltuielilor mari totale, a avut un cost de doar 15 lei per vot, ceea ce sugerează că a reușit să mobilizeze un număr semnificativ de alegători în raport cu resursele investite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chltuieli #candidati #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional atrage atenția asupra ineficienței cheltuirii banilor publici în Republica Moldova și a problemelor cronice de planificare bugetară. Declarațiile au fost făcute de șefa misiunii FMI pentru Republica Moldova, Alina Iancu, care a răspuns la întrebarea privind modul în care autoritățile gestionează fondurile publice.

Potrivit reprezentantei FMI, prioritizarea investițiilor trebuie realizată cu maximă atenție, în condițiile în care Moldova rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la Uniunea Europeană, iar resursele disponibile sunt limitate. „Necesitățile sunt multe, dar există o lacună evidentă între ambiții și capacități. Planul de creștere al UE este o oportunitate importantă, însă aceasta trebuie valorificată corect”, a subliniat Alina Iancu.

FMI constată însă probleme sistemice în utilizarea fondurilor publice. Un semnal de alarmă major vizează practica repetată a bugetelor suplimentare, care, potrivit FMI, apare aproape în fiecare an. Acestea sunt generate, în mare parte, de realocarea banilor din bugete neexecutate către cheltuieli curente, în detrimentul investițiilor.

„Aceasta este o problemă care se repetă anual. Vorbim despre deficiențe de planificare bugetară și de control al executării bugetului”, a declarat șefa misiunii FMI.

În opinia experților Fondului, bugetele ar trebui planificate mai riguros, iar executarea lor să fie realizată eficient și cu respectarea strictă a normelor juridice în vigoare. FMI nu exclude că, pe termen mediu, ar putea fi necesară și o revizuire a cadrului legal, astfel încât acesta să fie adaptat realităților economice, însă subliniază că, în prezent, prioritatea este respectarea regulilor existente.

Totodată, FMI avertizează că autoritățile trebuie să-și concentreze eforturile pe un număr limitat de reforme și investiții prioritare, întrucât capacitățile administrative și timpul sunt limitate. Fără o disciplină bugetară mai strictă și o utilizare eficientă a fondurilor publice, oportunitățile oferite de sprijinul extern și de procesul de integrare europeană riscă să fie irosite.

„Prioritizarea investițiilor trebuie să fie făcută atent, pentru că necesități sunt multe, dar Moldova rămâne o țară săracă, cea mai săracă țară în proces de aderare la UE. Respectiv, există o lacună. Și planul de creștere UIE reprezintă oportunitate care trebuie să fie valorificată corespunzător”.