Cheltuielile pentru întreținerea lui Putin explodează: 300 de milioane de euro în 2025

În 2025, cheltuielile pentru întreținerea lui Vladimir Putin și a aparatului său vor crește cu peste un sfert, conform proiectului de buget al statului rus. Potrivit documentului, bugetul alocat pentru capitolul „Președintele Rusiei și administrația sa” va ajunge la 30,9 miliarde de ruble (echivalentul a 298,7 milioane de euro n.a), o creștere de 25,6% față de anul curent. Această sumă depășește bugetele din patru regiuni ale Rusiei, inclusiv din districtele autonome Evreiesc (20,5 miliarde de ruble) și Nenets (25,5 miliarde), precum și din Kalmykia (26,6 miliarde) și Ingușetia (27,7 miliarde).

Principalul motiv al creșterii cheltuielilor este majorarea salariilor atât pentru Putin, cât și pentru angajații Kremlinului. Fondul de salarii al administrației prezidențiale, care include aproximativ 1.500-2.000 de angajați, va crește de la 18 miliarde la 21 miliarde de ruble în 2025. De asemenea, se prevede o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru achiziția de bunuri și servicii destinate președintelui și funcționarilor Kremlinului.

Pe lângă creșterea cheltuielilor pentru întreținerea președintelui și a administrației sale, în 2025 se așteaptă o majorare considerabilă a finanțării pentru războiul din Ucraina. Potrivit proiectului de buget, cheltuielile pentru „apărarea națională” vor crește cu aproape 25%, ajungând la 13,5 trilioane de ruble, reprezentând 32,5% din totalul cheltuielilor bugetului federal, estimate la 41,47 trilioane de ruble. În contrast, pentru politica socială vor fi alocate doar 6,49 trilioane de ruble, adică 15,7% din totalul cheltuielilor, un procent mult mai mic decât în anii anteriori, când aceste articole aveau prioritate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intretinere #buget #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie