Cheltuielile pentru întreținerea lui Putin explodează: 300 de milioane de euro în 2025

În 2025, cheltuielile pentru întreținerea lui Vladimir Putin și a aparatului său vor crește cu peste un sfert, conform proiectului de buget al statului rus. Potrivit documentului, bugetul alocat pentru capitolul „Președintele Rusiei și administrația sa” va ajunge la 30,9 miliarde de ruble (echivalentul a 298,7 milioane de euro n.a), o creștere de 25,6% față de anul curent. Această sumă depășește bugetele din patru regiuni ale Rusiei, inclusiv din districtele autonome Evreiesc (20,5 miliarde de ruble) și Nenets (25,5 miliarde), precum și din Kalmykia (26,6 miliarde) și Ingușetia (27,7 miliarde).

Principalul motiv al creșterii cheltuielilor este majorarea salariilor atât pentru Putin, cât și pentru angajații Kremlinului. Fondul de salarii al administrației prezidențiale, care include aproximativ 1.500-2.000 de angajați, va crește de la 18 miliarde la 21 miliarde de ruble în 2025. De asemenea, se prevede o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru achiziția de bunuri și servicii destinate președintelui și funcționarilor Kremlinului.

Pe lângă creșterea cheltuielilor pentru întreținerea președintelui și a administrației sale, în 2025 se așteaptă o majorare considerabilă a finanțării pentru războiul din Ucraina. Potrivit proiectului de buget, cheltuielile pentru „apărarea națională” vor crește cu aproape 25%, ajungând la 13,5 trilioane de ruble, reprezentând 32,5% din totalul cheltuielilor bugetului federal, estimate la 41,47 trilioane de ruble. În contrast, pentru politica socială vor fi alocate doar 6,49 trilioane de ruble, adică 15,7% din totalul cheltuielilor, un procent mult mai mic decât în anii anteriori, când aceste articole aveau prioritate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intretinere #buget #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.