Cheltuielile pentru întreținerea lui Putin explodează: 300 de milioane de euro în 2025

În 2025, cheltuielile pentru întreținerea lui Vladimir Putin și a aparatului său vor crește cu peste un sfert, conform proiectului de buget al statului rus. Potrivit documentului, bugetul alocat pentru capitolul „Președintele Rusiei și administrația sa” va ajunge la 30,9 miliarde de ruble (echivalentul a 298,7 milioane de euro n.a), o creștere de 25,6% față de anul curent. Această sumă depășește bugetele din patru regiuni ale Rusiei, inclusiv din districtele autonome Evreiesc (20,5 miliarde de ruble) și Nenets (25,5 miliarde), precum și din Kalmykia (26,6 miliarde) și Ingușetia (27,7 miliarde).

Principalul motiv al creșterii cheltuielilor este majorarea salariilor atât pentru Putin, cât și pentru angajații Kremlinului. Fondul de salarii al administrației prezidențiale, care include aproximativ 1.500-2.000 de angajați, va crește de la 18 miliarde la 21 miliarde de ruble în 2025. De asemenea, se prevede o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru achiziția de bunuri și servicii destinate președintelui și funcționarilor Kremlinului.

Pe lângă creșterea cheltuielilor pentru întreținerea președintelui și a administrației sale, în 2025 se așteaptă o majorare considerabilă a finanțării pentru războiul din Ucraina. Potrivit proiectului de buget, cheltuielile pentru „apărarea națională” vor crește cu aproape 25%, ajungând la 13,5 trilioane de ruble, reprezentând 32,5% din totalul cheltuielilor bugetului federal, estimate la 41,47 trilioane de ruble. În contrast, pentru politica socială vor fi alocate doar 6,49 trilioane de ruble, adică 15,7% din totalul cheltuielilor, un procent mult mai mic decât în anii anteriori, când aceste articole aveau prioritate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intretinere #buget #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.