Cheltuielile pentru întreținerea lui Putin explodează: 300 de milioane de euro în 2025

În 2025, cheltuielile pentru întreținerea lui Vladimir Putin și a aparatului său vor crește cu peste un sfert, conform proiectului de buget al statului rus. Potrivit documentului, bugetul alocat pentru capitolul „Președintele Rusiei și administrația sa” va ajunge la 30,9 miliarde de ruble (echivalentul a 298,7 milioane de euro n.a), o creștere de 25,6% față de anul curent. Această sumă depășește bugetele din patru regiuni ale Rusiei, inclusiv din districtele autonome Evreiesc (20,5 miliarde de ruble) și Nenets (25,5 miliarde), precum și din Kalmykia (26,6 miliarde) și Ingușetia (27,7 miliarde).

Principalul motiv al creșterii cheltuielilor este majorarea salariilor atât pentru Putin, cât și pentru angajații Kremlinului. Fondul de salarii al administrației prezidențiale, care include aproximativ 1.500-2.000 de angajați, va crește de la 18 miliarde la 21 miliarde de ruble în 2025. De asemenea, se prevede o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru achiziția de bunuri și servicii destinate președintelui și funcționarilor Kremlinului.

Pe lângă creșterea cheltuielilor pentru întreținerea președintelui și a administrației sale, în 2025 se așteaptă o majorare considerabilă a finanțării pentru războiul din Ucraina. Potrivit proiectului de buget, cheltuielile pentru „apărarea națională” vor crește cu aproape 25%, ajungând la 13,5 trilioane de ruble, reprezentând 32,5% din totalul cheltuielilor bugetului federal, estimate la 41,47 trilioane de ruble. În contrast, pentru politica socială vor fi alocate doar 6,49 trilioane de ruble, adică 15,7% din totalul cheltuielilor, un procent mult mai mic decât în anii anteriori, când aceste articole aveau prioritate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intretinere #buget #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.