Chicu minte de îngheață apele! Un expert îl demolează: Guvernul dânsului a crescut marja băncilor pentru Prima Casă

10 Iul. 2022, 12:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Iul. 2022, 12:08 // Actual //  bani.md

Fostul premier Ion Chicu a venit cu un șir de acuzații în adresa guvernului Natalia Gavrilița că a ruinat programul Prima Casă și că foarte multe familii sunt sufocate de plățile dobânzilor la credite după revizuirea ratelor bancare. Economistul de la Expert – Grup, Stas Madan susține că Ion Chicu manipulează și induce lumea în eroare cu informații false.

Una din afirmațiile unui fost prim-ministru este că „Urmare a deciziei inumane a guvernului actual, adoptate in decembrie 2021 prin HG 482, băncile comerciale iau anual de la acele 8 mii de familii – beneficiari ai programului Prima Casă, cu 45 mln. de lei mai mult.

„Nu am crezut că o persoană care a deținut așa o funcție înaltă în stat poate să mintă cu așa nonșalanță pe lucruri absolut evidente. După cum puteți vedea din prima imagine cu textul HG acolo scrie clar negru pe alb că: Mărimea marjei maxime se aplică în privința contractelor de credit încheiate începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”, susține Stas Madan.

Economistul afirmă că, prin urmare, afirmația de mai sus a unui fost prim-ministru este un FALS, întrucât ea este valabilă doar pentru contractele de credit încheiate de la începutul acestui an, care nu depășesc câteva sute de credite, iar pe 7 553 de beneficiari a Prima Casă care au contractat creditul până la 31 decembrie 2021 această HG în general nu-i afectează.

Cel mai penibil, după cum afirmă Stas Madan, e că fostul prim-ministru a recomandat actualului guvern mai multe măsuri de urgență pe care să le ia pentru Programul Prima Casă, iar chiar prima sună în felul următor:

„Revedeți de urgență mărimea marjei bancare, pe care ați majorat-o absolut neîntemeiat la 29 decembrie 2021 prin HG 482. De ce ați majorat această marjă bancară până la 3%, adică ați majorat câștigul băncilor de la acest program cu tocmai 50%? Oare nu le ajung miliardele de lei câștigate de când sunteți voi la putere din împrumuturile acordate statului? Deci, de urgență, modificați această HG și reveniți la marja existentă în 2021”.

Amuzant e că ă Guvernul actual nu a majorat marja maximă aplicabilă de bănci, ci doar a MENȚINUT-O la nivelul anului 2021, iar cel care a majorat marja maximă a băncilor de la 2 la 3% este chiar…Guvernul Chicu. În a doua imagine vedeți textul HG a guvernului Chicu.

„Și interesant este că majorarea la 3%, apoi menținerea acestei rate maxime la 3% a fost un fapt necesar și explic simplu de ce. În anul 2020 după ce Guvernul a redus marja maximă a băncilor în Prima Casă de la 3 la 2%, băncile au început să renunțe la acest Program. Bineînțeles, nu au declarat deschis asta, dar au început a restrânge perioada maximă de acordare a creditelor până la maxim 7-10 ani, ceea ce evident îl făcea neatractiv pentru potențialii beneficiari. Băncile au recurs la acest gest, deoarece rentabilitatea acestui produs pentru ele era mult mai mică comparativ cu creditele imobiliare standard acordate. Anume după ce s-a revenit la marja maximă de 3%, băncile au început iar să extindă perioada maximă de acordare a creditelor prin Prima Casă până la 20-25 de ani”, a explicat Stas Madan.

Și este evident că dacă ai de întors să zicem 500 mii lei pe 10 ani la o rată de 9% este mult mai puțin accesibil pentru o familie decât 500 mii lei la o rată de 10%, dar întinși pe o perioadă de 20 de ani.

 

Realitatea Live

23 Dec. 2025, 16:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Dec. 2025, 16:38 // Actual //  Grîu Tatiana

Comuna Lozova, raionul Strășeni, marchează un moment important prin finalizarea proiectului de modernizare a sistemului de apeduct – un proiect de importanță strategică pentru sănătatea publică și dezvoltarea locală. După decenii în care localnicii au avut acces doar la apă tehnică sau sulfuroasă, comunitatea beneficiază, în premieră, de apă potabilă sigură și mineralizată.

Primele sonde de alimentare cu apă din localitate au fost puse în funcțiune după anii ’80, însă apa nu era potrivită pentru consum. Ulterior, în 2022, o a doua sondă a început să distribuie apă tehnică, cu un conținut ridicat de sulf. Situația s-a schimbat odată cu implementarea unui sistem modern de filtrare și mineralizare.

„Până nu am văzut acest rezultat frumos, această adevărată minune, nu am vrut să împărtășesc informația. Am preferat să ne bucurăm de un rezultat sigur, verificat, decât să avem rezerve față de rezultat”, a declarat primarul comunei Lozova, Viorel Jardan, în cadrul evenimentului oficial de finalizare a proiectului.

După efectuarea unui număr extins de analize de laborator, specialiștii au confirmat că apa corespunde standardelor de potabilitate.

„Dintr-o apă tehnică am ajuns la filtrare și mineralizare. Iar astăzi, în urma numeroaselor rezultate de laborator, putem afirma cu certitudine că apa este potabilă și sănătoasă”, a subliniat edilul.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul companiei Aquaphor International, în parteneriat cu Aquaphor Moldova, și reprezintă primul proiect-pilot de acest tip din Republica Moldova. Un rol important în dezvoltarea și implementarea proiectului l-a avut și Ambasada Republicii Moldova în Estonia, care a contribuit activ la facilitarea cooperării dintre partenerii internaționali și autoritățile locale. Sistemul este format din trei containere dotate cu utilaje de ultimă generație pentru tratarea apei, valoarea investiției ridicându-se la peste 7 milioane de lei.

„Este un adevărat cadou pentru comunitatea noastră, pe care îl vom valorifica la maximum. Degeaba avem infrastructură, drumuri sau mașini scumpe, dacă suntem bolnavi. Avem nevoie de apă sănătoasă, de educație, de alimentație sănătoasă și de servicii medicale de calitate”, a mai declarat Viorel Jardan.

La rândul său, Eugeniu Sturza, administratorul Aquaphor Moldova, a explicat cum a fost aleasă localitatea Lozova pentru implementarea proiectului: „Acest proiect a venit, într-un fel, întâmplător. Aquaphor reprezintă nucleul european în tratarea și filtrarea apei. Din discuțiile cu domnul primar am înțeles că Lozova luptă de mult timp pentru a avea apă potabilă. Primele analize ne-au arătat că apa era de o calitate foarte slabă.”

Potrivit acestuia, au urmat zeci de teste din diferite sonde, iar decizia a fost una clară. „Am decis să venim aici, să implementăm acest proiect și să demonstrăm că și dintr-o astfel de apă se poate obține apă potabilă. Este un exemplu pentru alte localități, care pot beneficia de asemenea sisteme fără a aștepta ani la rând extinderea rețelelor de apeduct de la râuri care, în multe cazuri, nici nu mai au apă. Colegii noștri au lucrat zi și noapte pentru a lansa proiectul în ajun de sărbători, ca să putem oferi copiilor și familiilor din Lozova apă mineralizată. Din toate analizele efectuate, această apă este mai bună decât cea din Chișinău”, a spus Sturza.

Autoritățile locale consideră că proiectul de la Lozova poate deveni un model replicabil la nivel național, demonstrând că soluțiile moderne de tratare a apei pot fi implementate eficient și rapid, fără investiții masive în rețele de aducțiune pe distanțe mari.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII