Chicu minte de îngheață apele! Un expert îl demolează: Guvernul dânsului a crescut marja băncilor pentru Prima Casă

Fostul premier Ion Chicu a venit cu un șir de acuzații în adresa guvernului Natalia Gavrilița că a ruinat programul Prima Casă și că foarte multe familii sunt sufocate de plățile dobânzilor la credite după revizuirea ratelor bancare. Economistul de la Expert – Grup, Stas Madan susține că Ion Chicu manipulează și induce lumea în eroare cu informații false.

Una din afirmațiile unui fost prim-ministru este că „Urmare a deciziei inumane a guvernului actual, adoptate in decembrie 2021 prin HG 482, băncile comerciale iau anual de la acele 8 mii de familii – beneficiari ai programului Prima Casă, cu 45 mln. de lei mai mult.

„Nu am crezut că o persoană care a deținut așa o funcție înaltă în stat poate să mintă cu așa nonșalanță pe lucruri absolut evidente. După cum puteți vedea din prima imagine cu textul HG acolo scrie clar negru pe alb că: Mărimea marjei maxime se aplică în privința contractelor de credit încheiate începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”, susține Stas Madan.

Economistul afirmă că, prin urmare, afirmația de mai sus a unui fost prim-ministru este un FALS, întrucât ea este valabilă doar pentru contractele de credit încheiate de la începutul acestui an, care nu depășesc câteva sute de credite, iar pe 7 553 de beneficiari a Prima Casă care au contractat creditul până la 31 decembrie 2021 această HG în general nu-i afectează.

Cel mai penibil, după cum afirmă Stas Madan, e că fostul prim-ministru a recomandat actualului guvern mai multe măsuri de urgență pe care să le ia pentru Programul Prima Casă, iar chiar prima sună în felul următor:

„Revedeți de urgență mărimea marjei bancare, pe care ați majorat-o absolut neîntemeiat la 29 decembrie 2021 prin HG 482. De ce ați majorat această marjă bancară până la 3%, adică ați majorat câștigul băncilor de la acest program cu tocmai 50%? Oare nu le ajung miliardele de lei câștigate de când sunteți voi la putere din împrumuturile acordate statului? Deci, de urgență, modificați această HG și reveniți la marja existentă în 2021”.

Amuzant e că ă Guvernul actual nu a majorat marja maximă aplicabilă de bănci, ci doar a MENȚINUT-O la nivelul anului 2021, iar cel care a majorat marja maximă a băncilor de la 2 la 3% este chiar…Guvernul Chicu. În a doua imagine vedeți textul HG a guvernului Chicu.

„Și interesant este că majorarea la 3%, apoi menținerea acestei rate maxime la 3% a fost un fapt necesar și explic simplu de ce. În anul 2020 după ce Guvernul a redus marja maximă a băncilor în Prima Casă de la 3 la 2%, băncile au început să renunțe la acest Program. Bineînțeles, nu au declarat deschis asta, dar au început a restrânge perioada maximă de acordare a creditelor până la maxim 7-10 ani, ceea ce evident îl făcea neatractiv pentru potențialii beneficiari. Băncile au recurs la acest gest, deoarece rentabilitatea acestui produs pentru ele era mult mai mică comparativ cu creditele imobiliare standard acordate. Anume după ce s-a revenit la marja maximă de 3%, băncile au început iar să extindă perioada maximă de acordare a creditelor prin Prima Casă până la 20-25 de ani”, a explicat Stas Madan.

Și este evident că dacă ai de întors să zicem 500 mii lei pe 10 ani la o rată de 9% este mult mai puțin accesibil pentru o familie decât 500 mii lei la o rată de 10%, dar întinși pe o perioadă de 20 de ani.

#marjă bancară #dobânzi #prima casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 un deficit de cont curent de 26% din PIB, echivalent cu peste 1 miliard de dolari SUA – cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, arată o notă de poziție elaborată economista de la Expert-Grup, Marina Soloviova .

Potrivit documentului, dezechilibrul extern nu mai are doar cauze conjuncturale, ci și probleme structurale, care agravează vulnerabilitățile economiei. Deficitele comerciale persistente, dependența de câteva piețe de export și expunerea la șocuri climatice fac ca balanța de plăți să fie tot mai greu sustenabilă.

Nota arată că deficitul este alimentat în principal de comerțul cu bunuri, unde balanța negativă a ajuns la 41% din PIB în T1:2025. Exporturile au scăzut cu 10% în prima jumătate a anului, după un recul de 12% în 2024, pe fondul recoltelor agricole slabe și al reducerii cererii pentru produse industriale, cum ar fi cablurile și scaunele auto. În paralel, importurile au rămas ridicate, accentuând dezechilibrul.

Pe partea pozitivă, serviciile IT au susținut parțial balanța externă, dar creșterea lor s-a temperat la 13% în 2024, iar excedentul total din servicii acoperă doar 12% din deficitul comercial. Expert-Grup atenționează că potențialul sectorului este limitat de lipsa forței de muncă calificate și de infrastructura slabă de transport.

Deficitele mari de cont curent cresc riscul unor crize valutare și de datorie, prin epuizarea rezervelor valutare, scăderea cererii agregate și afectarea politicii monetare. În condițiile actuale, Moldova depinde excesiv de câteva piețe de export, în special România, care a absorbit 33% din exporturile de bunuri în 2024.

Pentru corectarea dezechilibrului extern,economista Marina Solovioava recomandă: investiții în infrastructura calității și laboratoare acreditate pentru exporturi agro-alimentare, atragerea de investiții străine directe care aduc tehnologie, substituirea importurilor prin eficiență energetică și producție locală, liberalizarea transportului de mărfuri cu UE și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, stimulente agricole pentru culturi cu valoare adăugată ridicată și rezistente la secetă și revizuirea politicilor interne care au avut efecte adverse asupra exporturilor, precum licențierea importului de cereale sau controalele excesive la mărfurile cu utilizare duală .