Chicu minte de îngheață apele! Un expert îl demolează: Guvernul dânsului a crescut marja băncilor pentru Prima Casă

Fostul premier Ion Chicu a venit cu un șir de acuzații în adresa guvernului Natalia Gavrilița că a ruinat programul Prima Casă și că foarte multe familii sunt sufocate de plățile dobânzilor la credite după revizuirea ratelor bancare. Economistul de la Expert – Grup, Stas Madan susține că Ion Chicu manipulează și induce lumea în eroare cu informații false.

Una din afirmațiile unui fost prim-ministru este că „Urmare a deciziei inumane a guvernului actual, adoptate in decembrie 2021 prin HG 482, băncile comerciale iau anual de la acele 8 mii de familii – beneficiari ai programului Prima Casă, cu 45 mln. de lei mai mult.

„Nu am crezut că o persoană care a deținut așa o funcție înaltă în stat poate să mintă cu așa nonșalanță pe lucruri absolut evidente. După cum puteți vedea din prima imagine cu textul HG acolo scrie clar negru pe alb că: Mărimea marjei maxime se aplică în privința contractelor de credit încheiate începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”, susține Stas Madan.

Economistul afirmă că, prin urmare, afirmația de mai sus a unui fost prim-ministru este un FALS, întrucât ea este valabilă doar pentru contractele de credit încheiate de la începutul acestui an, care nu depășesc câteva sute de credite, iar pe 7 553 de beneficiari a Prima Casă care au contractat creditul până la 31 decembrie 2021 această HG în general nu-i afectează.

Cel mai penibil, după cum afirmă Stas Madan, e că fostul prim-ministru a recomandat actualului guvern mai multe măsuri de urgență pe care să le ia pentru Programul Prima Casă, iar chiar prima sună în felul următor:

„Revedeți de urgență mărimea marjei bancare, pe care ați majorat-o absolut neîntemeiat la 29 decembrie 2021 prin HG 482. De ce ați majorat această marjă bancară până la 3%, adică ați majorat câștigul băncilor de la acest program cu tocmai 50%? Oare nu le ajung miliardele de lei câștigate de când sunteți voi la putere din împrumuturile acordate statului? Deci, de urgență, modificați această HG și reveniți la marja existentă în 2021”.

Amuzant e că ă Guvernul actual nu a majorat marja maximă aplicabilă de bănci, ci doar a MENȚINUT-O la nivelul anului 2021, iar cel care a majorat marja maximă a băncilor de la 2 la 3% este chiar…Guvernul Chicu. În a doua imagine vedeți textul HG a guvernului Chicu.

„Și interesant este că majorarea la 3%, apoi menținerea acestei rate maxime la 3% a fost un fapt necesar și explic simplu de ce. În anul 2020 după ce Guvernul a redus marja maximă a băncilor în Prima Casă de la 3 la 2%, băncile au început să renunțe la acest Program. Bineînțeles, nu au declarat deschis asta, dar au început a restrânge perioada maximă de acordare a creditelor până la maxim 7-10 ani, ceea ce evident îl făcea neatractiv pentru potențialii beneficiari. Băncile au recurs la acest gest, deoarece rentabilitatea acestui produs pentru ele era mult mai mică comparativ cu creditele imobiliare standard acordate. Anume după ce s-a revenit la marja maximă de 3%, băncile au început iar să extindă perioada maximă de acordare a creditelor prin Prima Casă până la 20-25 de ani”, a explicat Stas Madan.

Și este evident că dacă ai de întors să zicem 500 mii lei pe 10 ani la o rată de 9% este mult mai puțin accesibil pentru o familie decât 500 mii lei la o rată de 10%, dar întinși pe o perioadă de 20 de ani.

#marjă bancară #dobânzi #prima casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.