China a cheltuit cel puţin 230 de miliarde de dolari pentru a-şi construi industria vehiculelor electrice

China a investit 230,8 miliarde de dolari în mai mult de un deceniu pentru a-și dezvolta industria de mașini electrice, potrivit unei analize publicate joi de Centrul de Studii Strategice și Internaționale din SUA, relatează agenția Reuters.

Amploarea sprijinului guvernamental reprezintă 18,8% din vânzările totale de mașini electrice între 2009 și 2023, a declarat Scott Kennedy, directorul pentru afaceri și economie chineză la CSIS. El a menționat că acest raport a scăzut semnificativ de la peste 40% înainte de 2017, la puțin peste 11% în 2023.

Aceste informații vin într-un moment în care Uniunea Europeană intenționează să impună tarife la importurile de mașini electrice chinezești din cauza subvențiilor utilizate în producția acestora. Luna trecută, SUA au anunțat o creștere a tarifelor la importurile de vehicule electrice chinezești la 100%.

Kennedy a subliniat că sprijinul Beijingului pentru mașinile electrice a inclus politici non-monetare care au favorizat producătorii autohtoni în detrimentul celor străini. Cu toate acestea, el a remarcat că SUA nu au creat condiții la fel de atractive ca și China pentru dezvoltarea propriei industrii de mașini electrice. ”Există câteva excepții, dar, în general, producătorii de automobile și guvernele occidentale au pierdut timpul și nu au fost suficient de agresivi”, a spus el.

Kennedy a prezentat anterior șapte inițiative politice care ar putea duce la tensiuni comerciale din cauza mașinilor electrice chinezești. Deși subvențiile guvernamentale chineze nu au mers neapărat direct în dezvoltarea mașinilor, vehiculele fabricate în China au beneficiat de pe urma pătrunderii crescute a mașinilor electrice pe piața locală, afectând producătorii auto străini care se bazau pe vehicule alimentate cu combustibili convenționali.

Concurența este atât de acerbă încât analiștii Bank of America au sugerat că marii producători auto americani ar trebui să părăsească China și să-și concentreze resursele în altă parte. ”Analiștii auto independenți și producătorii auto occidentali cu care am vorbit sunt toți de acord că producătorii chinezi de EV și producătorii de baterii au făcut progrese extraordinare și trebuie luați în serios”, a spus Kennedy. Totuși, el a subliniat că sprijinul guvernamental extins nu a dus încă la creșteri semnificative ale profiturilor.

”Într-o economie de piață care funcționează bine”, a explicat el, ”firmele și-ar evalua cu mai multă atenție investițiile în noi capacități, iar un decalaj atât de mare între cerere și ofertă ar duce probabil la consolidarea industriei”.

Industria vehiculelor electrice s-a confruntat în ultimul an cu un război intens al prețurilor, companiile auto reducând prețurile sau lansând linii de produse la prețuri mai mici. Startupul chinezesc Nio, care încă operează cu pierderi, a declarat luna trecută că se așteaptă ca aproximativ 10 producători auto să piardă pe piața din China, lăsând 20 până la 30 de jucători.

SUA și-au intensificat eforturile de sprijin pentru mașinile electrice. Legea de reducere a inflației, semnată în august 2022, a alocat 370 de miliarde de dolari pentru promovarea tehnologiilor curate, oferind un credit de 7.500 USD pentru achizițiile de mașini electrice eligibile. Aceasta contrastează cu suportul mediu chinezesc de 4.600 de dolari pe achiziție de mașini electrice în 2023, în scădere de la 13.860 de dolari în 2018.

Într-o notă finală, Kennedy a subliniat că, deși subvențiile guvernamentale chineze nu au mers direct în dezvoltarea mașinilor, ele au facilitat pătrunderea crescândă a mașinilor electrice pe piață, reducând considerabil piața vehiculelor cu combustibili convenționali pentru producătorii străini.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#invetitii #mașini #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.