China a cheltuit cel puţin 230 de miliarde de dolari pentru a-şi construi industria vehiculelor electrice

China a investit 230,8 miliarde de dolari în mai mult de un deceniu pentru a-și dezvolta industria de mașini electrice, potrivit unei analize publicate joi de Centrul de Studii Strategice și Internaționale din SUA, relatează agenția Reuters.

Amploarea sprijinului guvernamental reprezintă 18,8% din vânzările totale de mașini electrice între 2009 și 2023, a declarat Scott Kennedy, directorul pentru afaceri și economie chineză la CSIS. El a menționat că acest raport a scăzut semnificativ de la peste 40% înainte de 2017, la puțin peste 11% în 2023.

Aceste informații vin într-un moment în care Uniunea Europeană intenționează să impună tarife la importurile de mașini electrice chinezești din cauza subvențiilor utilizate în producția acestora. Luna trecută, SUA au anunțat o creștere a tarifelor la importurile de vehicule electrice chinezești la 100%.

Kennedy a subliniat că sprijinul Beijingului pentru mașinile electrice a inclus politici non-monetare care au favorizat producătorii autohtoni în detrimentul celor străini. Cu toate acestea, el a remarcat că SUA nu au creat condiții la fel de atractive ca și China pentru dezvoltarea propriei industrii de mașini electrice. ”Există câteva excepții, dar, în general, producătorii de automobile și guvernele occidentale au pierdut timpul și nu au fost suficient de agresivi”, a spus el.

Kennedy a prezentat anterior șapte inițiative politice care ar putea duce la tensiuni comerciale din cauza mașinilor electrice chinezești. Deși subvențiile guvernamentale chineze nu au mers neapărat direct în dezvoltarea mașinilor, vehiculele fabricate în China au beneficiat de pe urma pătrunderii crescute a mașinilor electrice pe piața locală, afectând producătorii auto străini care se bazau pe vehicule alimentate cu combustibili convenționali.

Concurența este atât de acerbă încât analiștii Bank of America au sugerat că marii producători auto americani ar trebui să părăsească China și să-și concentreze resursele în altă parte. ”Analiștii auto independenți și producătorii auto occidentali cu care am vorbit sunt toți de acord că producătorii chinezi de EV și producătorii de baterii au făcut progrese extraordinare și trebuie luați în serios”, a spus Kennedy. Totuși, el a subliniat că sprijinul guvernamental extins nu a dus încă la creșteri semnificative ale profiturilor.

”Într-o economie de piață care funcționează bine”, a explicat el, ”firmele și-ar evalua cu mai multă atenție investițiile în noi capacități, iar un decalaj atât de mare între cerere și ofertă ar duce probabil la consolidarea industriei”.

Industria vehiculelor electrice s-a confruntat în ultimul an cu un război intens al prețurilor, companiile auto reducând prețurile sau lansând linii de produse la prețuri mai mici. Startupul chinezesc Nio, care încă operează cu pierderi, a declarat luna trecută că se așteaptă ca aproximativ 10 producători auto să piardă pe piața din China, lăsând 20 până la 30 de jucători.

SUA și-au intensificat eforturile de sprijin pentru mașinile electrice. Legea de reducere a inflației, semnată în august 2022, a alocat 370 de miliarde de dolari pentru promovarea tehnologiilor curate, oferind un credit de 7.500 USD pentru achizițiile de mașini electrice eligibile. Aceasta contrastează cu suportul mediu chinezesc de 4.600 de dolari pe achiziție de mașini electrice în 2023, în scădere de la 13.860 de dolari în 2018.

Într-o notă finală, Kennedy a subliniat că, deși subvențiile guvernamentale chineze nu au mers direct în dezvoltarea mașinilor, ele au facilitat pătrunderea crescândă a mașinilor electrice pe piață, reducând considerabil piața vehiculelor cu combustibili convenționali pentru producătorii străini.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#invetitii #mașini #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.