China, a doua economie mondială, a înregistrat anul trecut o creștere a PIB-ului de 5,2%

China, a doua economie mondială, a înregistrat o creştere de 5,2% în 2023, faţă de un avans de 3% în 2022, a anunţat miercuri Biroul Naţional de Statistică din Beijing (NBS), datele fiind în linie cu ţinta autorităţilor de aproximativ 5%, parţial ca urmare a nivelului scăzut din anul precedent, când era în vigoare politica “zero Covid”, pentru a stopa extinderea pandemiei, transmit Kyodo şi Reuters.

Majoritatea analiştilor se aştepta la un avans de 5,2% al PIB-ului Chinei anul trecut.

Dar economia chineză continuă să fie afectată de criza din sectorul imobiliar, investiţiile în dezvoltarea imobiliară înregistrând anul trecut un declin de 9,6%, după o scădere de 10% în 2022. Piaţa imobiliară este responsabilă pentru aproximativ 30% din PIB-ul Chinei.

Pe fondul incertitudinilor care includ cererea externă redusă şi majorarea datoriilor guvernelor locale, creşterea PIB-ului Chinei în 2024 ar urma să încetinească la 4,6%, previziona în noiembrie Fondul Monetar Internaţional.

În trimestrul patru din 2023, economia chineză a înregistrat o expansiune anuală de 5,2%, în pofida dificultăţilor cu care s-au confruntat marii dezvoltatori imobiliari, cum ar fi China Evergrande Group and Country Garden Holdings. În trimestrul trei din 2023, se înregistrase o creştere anuală de 4,9%.

Comparativ cu trimestrul trei din 2023, când s-a înregistrat un avans de 1,5%, PIB-ul Chinei a crescut cu 1% în perioada octombrie-decembrie 2023.

Economia s-a redresat în 2023, ţara a făcut faţă presiunilor externe şi dificultăţilor interne.

“Totuşi, trebuie să fim conştienţi că mediul extern este din ce în ce mai complex, dificil şi nesigur, iar creşterea economică încă se confruntă cu dificultăţi şi provocări”, a avertizat Biroul Naţional de Statistică din Beijing.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #economie #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.