China, a doua economie mondială, a înregistrat anul trecut o creștere a PIB-ului de 5,2%

China, a doua economie mondială, a înregistrat o creştere de 5,2% în 2023, faţă de un avans de 3% în 2022, a anunţat miercuri Biroul Naţional de Statistică din Beijing (NBS), datele fiind în linie cu ţinta autorităţilor de aproximativ 5%, parţial ca urmare a nivelului scăzut din anul precedent, când era în vigoare politica “zero Covid”, pentru a stopa extinderea pandemiei, transmit Kyodo şi Reuters.

Majoritatea analiştilor se aştepta la un avans de 5,2% al PIB-ului Chinei anul trecut.

Dar economia chineză continuă să fie afectată de criza din sectorul imobiliar, investiţiile în dezvoltarea imobiliară înregistrând anul trecut un declin de 9,6%, după o scădere de 10% în 2022. Piaţa imobiliară este responsabilă pentru aproximativ 30% din PIB-ul Chinei.

Pe fondul incertitudinilor care includ cererea externă redusă şi majorarea datoriilor guvernelor locale, creşterea PIB-ului Chinei în 2024 ar urma să încetinească la 4,6%, previziona în noiembrie Fondul Monetar Internaţional.

În trimestrul patru din 2023, economia chineză a înregistrat o expansiune anuală de 5,2%, în pofida dificultăţilor cu care s-au confruntat marii dezvoltatori imobiliari, cum ar fi China Evergrande Group and Country Garden Holdings. În trimestrul trei din 2023, se înregistrase o creştere anuală de 4,9%.

Comparativ cu trimestrul trei din 2023, când s-a înregistrat un avans de 1,5%, PIB-ul Chinei a crescut cu 1% în perioada octombrie-decembrie 2023.

Economia s-a redresat în 2023, ţara a făcut faţă presiunilor externe şi dificultăţilor interne.

“Totuşi, trebuie să fim conştienţi că mediul extern este din ce în ce mai complex, dificil şi nesigur, iar creşterea economică încă se confruntă cu dificultăţi şi provocări”, a avertizat Biroul Naţional de Statistică din Beijing.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #economie #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Energia de avarie cumpărată din România ar putea costa până la 300–400 euro/MW, iar Republica Moldova a fost nevoită să importe aproximativ 270 MW timp de trei ore pentru a evita deconectările. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat, în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, că achiziția de urgență a fost determinată de atacurile masive asupra sistemului energetic ucrainean, care au creat un deficit brusc și dezechilibre în rețeaua comună moldo-ucraineană. Prețul exact al energiei de avarie va fi cunoscut abia la sfârșitul lunii.

Junghietu a relatat că vineri după-amiază, vineri noaptea și sâmbătă dimineața au fost bombardate importante capacități de producție, linii de distribuție și sisteme de transport din Ucraina, ceea ce a generat un consum suplimentar pe liniile care traversează Republica Moldova.

„În momentul în care s-a creat dezechilibrul în sistemul ucrainean, ei au început să tragă mai multă energie prin sistemul nostru. Pentru a menține stabilitatea și pentru a nu avea întreruperi în Republica Moldova, a trebuit să luăm energie electrică de avarie din România”, a spus ministrul.

Acesta a precizat că importul de avarie s-a activat pentru aproximativ trei ore și a însumat circa 270 MW, necesari pentru a echilibra rețeaua și a preveni deconectările. Energia de avarie, spune Junghietu, este semnificativ mai scumpă decât energia procurată prin contracte obișnuite.

Pe fundalul acestor riscuri, ministrul a făcut un apel la consum responsabil, subliniind că odată cu răcirea vremii, sarcina pe rețea a crescut vizibil. „Acum observăm un consum de peste 700 MW chiar de la ora 9 dimineața. Cel mai mare consum este localizat în regiunea Chișinăului”, a menționat el.

Potrivit datelor oficiale, în luna octombrie, S.A. „Energocom” a achiziționat aproximativ 387,3 mii MWh de energie electrică, provenită atât din surse interne, cât și din importuri, la un preț mediu ponderat de 132,44 euro/MWh.