China scoate armele împotriva Americii în războiul tehnologic: Beijingul a apelat la giganţii tech Alibaba şi Tencent

China a apelat la giganţii tehnologici Alibaba şi Tencent pentru a-şi sprijini eforturile de proiectare a cipurilor semiconductoare, în timp ce Beijingul se pregăteşte pentru noi sancţiuni conduse de SUA, menite să suprime puterea tech a Chinei, a raportat Financial Times.

Guvernul chinez a înfiinţat un consorţiu de companii şi institute de cercetare, din care face parte inclusiv Academia Chineză de Ştiinţe, pentru a crea o nouă proprietate intelectuală pentru cipuri. Beijingul doreşte să îşi reducă dependenţa de Arm, deţinută de SoftBank, a cărei tehnologie stă la baza majorităţii semiconductoarelor din întreaga lume.

Grupul foloseşte Risc-V – pronunţat “Risc-five” – o tehnologie de proiectare a cipurilor cu sursă deschisă creată în 2010 de Universitatea din California, Berkeley. Risc-V a apărut în ultimii ani ca un concurent pentru Arm.

Codul open-source poate fi produs, accesat, utilizat şi îmbunătăţit de oricine.

Interesul Beijingului pentru Risc-V a crescut pe măsură ce Washingtonul a sporit presiunea asupra sectorului tehnologic chinezesc prin limitarea accesului la componente şi utilaje de ultimă generaţie pentru cipuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

SUA a făcut presiuni asupra aliaţilor, inclusiv asupra Olandei şi Japoniei, pentru a elimina companiile chineze de tehnologie din lanţurile lor de aprovizionare, aşa cum a făcut cu Huawei în 2019. Acest lucru a determinat China să se pregătească pentru perturbarea în continuare a lanţului de aprovizionare cu semiconductori.

Arm, care are sediul central în Regatul Unit, dar care are operaţiuni semnificative în SUA, este considerată vulnerabilă la orice intensificare a sancţiunilor americane care vizează Beijingul, deoarece firma îşi furnizează proiectele către companiile chineze de tehnologie.

Un oficial chinez a declarat că efortul condus de guvern de a pune în comun resursele pentru proiectarea de cipuri bazate pe Risc-V ar pune China pe “drumul cel bun”. Oficialul a adăugat că natura fragmentată a dezvoltării Risc-V – sute de companii diferite folosesc arhitectura software open-source a acestuia – a încetinit înlocuirea modelelor Arm.
“În condiţiile intensificării controalelor la export din SUA, trebuie să ne pregătim pentru ce e mai rău”, a adăugat oficialul.
Consorţiul susţinut de guvern – cunoscut sub numele de Beijing Open Source Chip Research Institute – a dezvoltat “Xiangshan”, un cip de procesare a calculatoarelor Risc-V de înaltă performanţă, menit să egaleze IP-ul Arm şi să stimuleze dezvoltarea unei pieţe chineze de proiectare de cipuri.

Ideea din spatele Risc-V a fost inspirată de alte proiecte software care au revoluţionat lumea digitală.

Înainte de impulsul Beijingului de a combina resursele, giganţii tehnologici chinezi Alibaba şi ByteDance înfiinţaseră deja echipe care foloseau tehnologia Risc-V pentru a dezvolta cipuri de înaltă performanţă care alimentează algoritmi de inteligenţă artificială şi centre de date, potrivit a cinci angajaţi intervievaţi de Financial Times.

#razboi #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat luna octombrie 2025 cu un profit cumulat de 3,84 miliarde de lei cu 18,5% ai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Lider detașat la capitolul profit este BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB), cu un rezultat de aproximativ 1,54 miliarde de lei, echivalentul a circa 40% din profitul total al sectorului. Pe locul doi se află BC „Moldindconbank” S.A., cu un profit de circa 1,16 miliarde de lei (aproximativ 30% din total), iar topul este completat de B.C. „Victoriabank” S.A., cu aproximativ 419 milioane de lei (circa 11%). Împreună, aceste trei bănci cumulează peste 80% din profitul înregistrat de întregul sistem bancar.

OTP Bank S.A. a înregistrat un profit de circa 414 milioane de lei, urmată de „FinComBank” S.A. (aproximativ 121 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (circa 74 milioane de lei) și B.C. „ENERGBANK” S.A. (aproximativ 38,5 milioane de lei). Băncile mai mici din sistem – B.C. „ProCredit Bank” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A. și B.C. „COMERTBANK” S.A. – au raportat, la rândul lor, profituri pozitive, însă cu ponderi reduse în totalul sectorului.

BNM susține că băncile sunt bine capitalizate, cu un nivel total al capitalurilor proprii de circa 29,7 miliarde de lei și active de aproape 183 miliarde de lei.