China scoate armele împotriva Americii în războiul tehnologic: Beijingul a apelat la giganţii tech Alibaba şi Tencent

01 Dec. 2022, 06:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Dec. 2022, 06:00 // Actual //  bani.md

China a apelat la giganţii tehnologici Alibaba şi Tencent pentru a-şi sprijini eforturile de proiectare a cipurilor semiconductoare, în timp ce Beijingul se pregăteşte pentru noi sancţiuni conduse de SUA, menite să suprime puterea tech a Chinei, a raportat Financial Times.

Guvernul chinez a înfiinţat un consorţiu de companii şi institute de cercetare, din care face parte inclusiv Academia Chineză de Ştiinţe, pentru a crea o nouă proprietate intelectuală pentru cipuri. Beijingul doreşte să îşi reducă dependenţa de Arm, deţinută de SoftBank, a cărei tehnologie stă la baza majorităţii semiconductoarelor din întreaga lume.

Grupul foloseşte Risc-V – pronunţat “Risc-five” – o tehnologie de proiectare a cipurilor cu sursă deschisă creată în 2010 de Universitatea din California, Berkeley. Risc-V a apărut în ultimii ani ca un concurent pentru Arm.

Codul open-source poate fi produs, accesat, utilizat şi îmbunătăţit de oricine.

Interesul Beijingului pentru Risc-V a crescut pe măsură ce Washingtonul a sporit presiunea asupra sectorului tehnologic chinezesc prin limitarea accesului la componente şi utilaje de ultimă generaţie pentru cipuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

SUA a făcut presiuni asupra aliaţilor, inclusiv asupra Olandei şi Japoniei, pentru a elimina companiile chineze de tehnologie din lanţurile lor de aprovizionare, aşa cum a făcut cu Huawei în 2019. Acest lucru a determinat China să se pregătească pentru perturbarea în continuare a lanţului de aprovizionare cu semiconductori.

Arm, care are sediul central în Regatul Unit, dar care are operaţiuni semnificative în SUA, este considerată vulnerabilă la orice intensificare a sancţiunilor americane care vizează Beijingul, deoarece firma îşi furnizează proiectele către companiile chineze de tehnologie.

Un oficial chinez a declarat că efortul condus de guvern de a pune în comun resursele pentru proiectarea de cipuri bazate pe Risc-V ar pune China pe “drumul cel bun”. Oficialul a adăugat că natura fragmentată a dezvoltării Risc-V – sute de companii diferite folosesc arhitectura software open-source a acestuia – a încetinit înlocuirea modelelor Arm.
“În condiţiile intensificării controalelor la export din SUA, trebuie să ne pregătim pentru ce e mai rău”, a adăugat oficialul.
Consorţiul susţinut de guvern – cunoscut sub numele de Beijing Open Source Chip Research Institute – a dezvoltat “Xiangshan”, un cip de procesare a calculatoarelor Risc-V de înaltă performanţă, menit să egaleze IP-ul Arm şi să stimuleze dezvoltarea unei pieţe chineze de proiectare de cipuri.

Ideea din spatele Risc-V a fost inspirată de alte proiecte software care au revoluţionat lumea digitală.

Înainte de impulsul Beijingului de a combina resursele, giganţii tehnologici chinezi Alibaba şi ByteDance înfiinţaseră deja echipe care foloseau tehnologia Risc-V pentru a dezvolta cipuri de înaltă performanţă care alimentează algoritmi de inteligenţă artificială şi centre de date, potrivit a cinci angajaţi intervievaţi de Financial Times.

Realitatea Live

07 Nov. 2025, 13:57
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2025, 13:57 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sezonul agricol 2025/26 a început cu tensiuni pe piața oleaginoaselor, după ce recolta de floarea-soarelui a scăzut în Ucraina și Uniunea Europeană, principalele regiuni producătoare din bazinul Mării Negre. Potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija, declinul de producție a dus la un dezechilibru global și la scumpiri accentuate ale semințelor și uleiului de floarea-soarelui.

În Ucraina, recolta de floarea-soarelui din 2025 s-a redus la 7,8–8 milioane de tone, cu aproape două milioane mai puțin decât anul trecut, când au fost strânse circa 9,5 milioane tone. Și în Uniunea Europeană, producția a fost sub așteptări – 8,5 milioane tone, a treia cea mai mică din ultimii zece ani. „Aceste pierderi de recoltă au strâns balanța globală a oleaginoaselor și au alimentat așteptările de deficit pe piață”, explică Rija.

Pe fondul acestor scăderi, prețurile internaționale au crescut brusc, sprijinite și de scumpirea petrolului Brent, care a revenit la peste 66 dolari/baril, după impunerea sancțiunilor SUA asupra companiilor ruse Rosneft și Lukoil. Costurile de procesare mai mari și interesul pentru biocombustibili au făcut ca uleiurile vegetale să devină tot mai căutate.

În Republica Moldova, campania de achiziții a început sub semnul efervescenței. Pentru prima dată, prețurile au pornit direct de la 10 lei/kg, față de 7–8 lei/kg la începutul sezonului trecut. Cererea ridicată a procesatorilor a împins cotațiile la 10,85 lei/kg în sudul țării (Giurgiulești) și 10,30 lei/kg în nord. La început de noiembrie, prețurile se mențin ridicate, între 10,10 și 10,85 lei/kg, în funcție de regiune. Totuși, de la sfârșitul lunii octombrie, piața s-a calmat ușor, după ce marii cumpărători turci și-au redus temporar prezența. Turcia – care rămâne principalul importator de semințe moldovenești – a redus taxele de import la floarea-soarelui de la 20% la 12%, iar la uleiul brut de la 36% la 30%, măsuri ce vor fi complet eliminate în 2026. „Corecția temporară nu schimbă tendința generală: oferta globală rămâne limitată, iar cererea solidă. Prețurile la floarea-soarelui se vor menține ferme”, estimează Iurie Rija.

Piața porumbului are o evoluție contrastantă. În timp ce în Brazilia producția record a crescut disponibilitatea globală, Europa de Sud-Est a fost afectată de secetă. În Bulgaria, recolta este la minimul ultimilor 16 ani – doar 1,5 milioane tone. În Republica Moldova, situația este mai bună, dar complicată: ploile abundente din septembrie-octombrie au întârziat recoltatul și au ridicat nivelul de umiditate al boabelor. „Campania este lentă, iar mulți fermieri au preferat să semene grâul de toamnă înainte de a strânge porumbul”, arată Rija. Prețurile actuale la poarta fermei sunt de 3,10–3,20 lei/kg, iar la export (FOB Giurgiulești) de 215–217 USD/tonă, cu o posibilă scădere spre 210 USD/tonă în decembrie, odată cu finalizarea recoltării.

Recoltele bogate din Rusia (84 milioane tone) și UE au generat o ofertă confortabilă pe piața globală a grâului, menținând prețurile moderate. În Moldova, după o recoltă bună, grâul se vinde la 3,0–3,5 lei/kg, echivalentul a circa 200 USD/tonă FOB Giurgiulești, similar cotațiilor din porturile românești și ucrainene. Pe fondul cererii sezoniere, Rija anticipează o ușoară creștere a prețurilor în iarnă, spre 3,5–3,7 lei/kg, odată cu refacerea stocurilor pentru consum intern și export.

Producția de orz din 2025 s-a menținut aproape identică cu cea a anului trecut, iar prețurile s-au dovedit surprinzător de stabile: între 3,20 și 3,50 lei/kg pe piața internă, respectiv 3,70 lei/kg la Giurgiulești. Volumul redus disponibil pentru export limitează fluctuațiile. „Piața orzului a devenit una de nișă – liniștită, dar profitabilă. Într-un an cu atâtea extreme, stabilitatea ei e aproape o excepție”, conchide economistul Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII