China scoate armele împotriva Americii în războiul tehnologic: Beijingul a apelat la giganţii tech Alibaba şi Tencent

China a apelat la giganţii tehnologici Alibaba şi Tencent pentru a-şi sprijini eforturile de proiectare a cipurilor semiconductoare, în timp ce Beijingul se pregăteşte pentru noi sancţiuni conduse de SUA, menite să suprime puterea tech a Chinei, a raportat Financial Times.

Guvernul chinez a înfiinţat un consorţiu de companii şi institute de cercetare, din care face parte inclusiv Academia Chineză de Ştiinţe, pentru a crea o nouă proprietate intelectuală pentru cipuri. Beijingul doreşte să îşi reducă dependenţa de Arm, deţinută de SoftBank, a cărei tehnologie stă la baza majorităţii semiconductoarelor din întreaga lume.

Grupul foloseşte Risc-V – pronunţat „Risc-five” – o tehnologie de proiectare a cipurilor cu sursă deschisă creată în 2010 de Universitatea din California, Berkeley. Risc-V a apărut în ultimii ani ca un concurent pentru Arm.

Codul open-source poate fi produs, accesat, utilizat şi îmbunătăţit de oricine.

Interesul Beijingului pentru Risc-V a crescut pe măsură ce Washingtonul a sporit presiunea asupra sectorului tehnologic chinezesc prin limitarea accesului la componente şi utilaje de ultimă generaţie pentru cipuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

SUA a făcut presiuni asupra aliaţilor, inclusiv asupra Olandei şi Japoniei, pentru a elimina companiile chineze de tehnologie din lanţurile lor de aprovizionare, aşa cum a făcut cu Huawei în 2019. Acest lucru a determinat China să se pregătească pentru perturbarea în continuare a lanţului de aprovizionare cu semiconductori.

Arm, care are sediul central în Regatul Unit, dar care are operaţiuni semnificative în SUA, este considerată vulnerabilă la orice intensificare a sancţiunilor americane care vizează Beijingul, deoarece firma îşi furnizează proiectele către companiile chineze de tehnologie.

Un oficial chinez a declarat că efortul condus de guvern de a pune în comun resursele pentru proiectarea de cipuri bazate pe Risc-V ar pune China pe „drumul cel bun”. Oficialul a adăugat că natura fragmentată a dezvoltării Risc-V – sute de companii diferite folosesc arhitectura software open-source a acestuia – a încetinit înlocuirea modelelor Arm.
„În condiţiile intensificării controalelor la export din SUA, trebuie să ne pregătim pentru ce e mai rău”, a adăugat oficialul.
Consorţiul susţinut de guvern – cunoscut sub numele de Beijing Open Source Chip Research Institute – a dezvoltat „Xiangshan”, un cip de procesare a calculatoarelor Risc-V de înaltă performanţă, menit să egaleze IP-ul Arm şi să stimuleze dezvoltarea unei pieţe chineze de proiectare de cipuri.

Ideea din spatele Risc-V a fost inspirată de alte proiecte software care au revoluţionat lumea digitală.

Înainte de impulsul Beijingului de a combina resursele, giganţii tehnologici chinezi Alibaba şi ByteDance înfiinţaseră deja echipe care foloseau tehnologia Risc-V pentru a dezvolta cipuri de înaltă performanţă care alimentează algoritmi de inteligenţă artificială şi centre de date, potrivit a cinci angajaţi intervievaţi de Financial Times.

#razboi #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.