China scoate armele împotriva Americii în războiul tehnologic: Beijingul a apelat la giganţii tech Alibaba şi Tencent

China a apelat la giganţii tehnologici Alibaba şi Tencent pentru a-şi sprijini eforturile de proiectare a cipurilor semiconductoare, în timp ce Beijingul se pregăteşte pentru noi sancţiuni conduse de SUA, menite să suprime puterea tech a Chinei, a raportat Financial Times.

Guvernul chinez a înfiinţat un consorţiu de companii şi institute de cercetare, din care face parte inclusiv Academia Chineză de Ştiinţe, pentru a crea o nouă proprietate intelectuală pentru cipuri. Beijingul doreşte să îşi reducă dependenţa de Arm, deţinută de SoftBank, a cărei tehnologie stă la baza majorităţii semiconductoarelor din întreaga lume.

Grupul foloseşte Risc-V – pronunţat „Risc-five” – o tehnologie de proiectare a cipurilor cu sursă deschisă creată în 2010 de Universitatea din California, Berkeley. Risc-V a apărut în ultimii ani ca un concurent pentru Arm.

Codul open-source poate fi produs, accesat, utilizat şi îmbunătăţit de oricine.

Interesul Beijingului pentru Risc-V a crescut pe măsură ce Washingtonul a sporit presiunea asupra sectorului tehnologic chinezesc prin limitarea accesului la componente şi utilaje de ultimă generaţie pentru cipuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

SUA a făcut presiuni asupra aliaţilor, inclusiv asupra Olandei şi Japoniei, pentru a elimina companiile chineze de tehnologie din lanţurile lor de aprovizionare, aşa cum a făcut cu Huawei în 2019. Acest lucru a determinat China să se pregătească pentru perturbarea în continuare a lanţului de aprovizionare cu semiconductori.

Arm, care are sediul central în Regatul Unit, dar care are operaţiuni semnificative în SUA, este considerată vulnerabilă la orice intensificare a sancţiunilor americane care vizează Beijingul, deoarece firma îşi furnizează proiectele către companiile chineze de tehnologie.

Un oficial chinez a declarat că efortul condus de guvern de a pune în comun resursele pentru proiectarea de cipuri bazate pe Risc-V ar pune China pe „drumul cel bun”. Oficialul a adăugat că natura fragmentată a dezvoltării Risc-V – sute de companii diferite folosesc arhitectura software open-source a acestuia – a încetinit înlocuirea modelelor Arm.
„În condiţiile intensificării controalelor la export din SUA, trebuie să ne pregătim pentru ce e mai rău”, a adăugat oficialul.
Consorţiul susţinut de guvern – cunoscut sub numele de Beijing Open Source Chip Research Institute – a dezvoltat „Xiangshan”, un cip de procesare a calculatoarelor Risc-V de înaltă performanţă, menit să egaleze IP-ul Arm şi să stimuleze dezvoltarea unei pieţe chineze de proiectare de cipuri.

Ideea din spatele Risc-V a fost inspirată de alte proiecte software care au revoluţionat lumea digitală.

Înainte de impulsul Beijingului de a combina resursele, giganţii tehnologici chinezi Alibaba şi ByteDance înfiinţaseră deja echipe care foloseau tehnologia Risc-V pentru a dezvolta cipuri de înaltă performanţă care alimentează algoritmi de inteligenţă artificială şi centre de date, potrivit a cinci angajaţi intervievaţi de Financial Times.

#razboi #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.