China: Vânzări mai mici pentru Apple, creșteri semnificative pentru rivalii Huawei și Xiaomi

Apple a înregistrat o scădere a numărului de smartphone-uri vândute în timpul recentului festival de cumpărături Singles Day din China, arată datele Counterpoint Research, rămânând în urma rivalilor interni Huawei și Xiaomi, care au înregistrat creșteri solide, scrie Reuters.

Numărul de smartphone-uri Apple vândute a scăzut cu 4% de la an la an în timpul celor două săptămâni de vânzări, între 30 octombrie și 12 noiembrie, a declarat joi compania de consultanță de cercetare. În comparație, numărul de unități vândute de Huawei și Xiaomi a crescut cu 66% și, respectiv, 28% de la an la an în aceeași perioadă.

Creșterile înregistrate de Huawei și Xiaomi au ajutat la alimentarea unei creșteri de 5% de la an la an a numărului total de smartphone-uri chinezești vândute în perioada de promovare, a precizat studiul.

Prețul pentru cel mai recent model iPhone 15 de la Apple începe de la 5.999 de yuani (832 de dolari), în timp ce smartphone-urile Mate 60 de la Huawei pornesc de la 5.499 de yuani (763 de dolari). Cel mai recent smartphone Mi 14 de la Xiaomi are un preț de la 3.999 de yuani (555 de dolari).

Platformele de comerț electronic din China, precum Alibaba și JD.com, nu au publicat cifrele de vânzări pentru festivalul Singles Day, după ce au renunțat la această practică anul trecut, deși JD.com a declarat că valoarea volumului tranzacțiilor cu produse Apple a depășit 10 miliarde de yuani (1,39 miliarde de dolari) pe platforma sa în perioada respectivă.

Analiștii au declarat că piața chineză de smartphone-uri este pregătită să își revină, firma de cercetare IDC afirmând că se așteaptă ca vânzările să crească de la an la an în trimestrul al patrulea, după zece trimestre consecutive de scădere a livrărilor.

Concurența între modelele de smartphone-uri s-a intensificat înainte de gala anuală de cumpărături, principalele platforme chineze de comerț electronic oferind reduceri semnificative la iPhone-uri în perioada de vânzări.

Apple a lansat seria iPhone 15 la sfârșitul lunii septembrie, la aproximativ o lună după ce Huawei a lansat linia de smartphone-uri Mate 60, alimentate de cipul avansat dezvoltat independent de Huawei.

Seria Mate 60 a primit un sprijin patriotic semnificativ în China, fanii spunând că aceasta arată cum Huawei a reușit să depășească anii de controale la export din partea Statelor Unite, care i-au paralizat inițial afacerea cu smartphone-uri.

Xiaomi a lansat seria de smartphone-uri Mi 14 la sfârșitul lunii octombrie, CEO-ul Lei Jun dezvăluind că vânzările pentru noua linie au depășit 1 milion de unități după lansare.

Pe lângă faptul că se confruntă cu concurența din partea rivalilor interni, analiștii Counterpoint au atribuit performanța slabă a Apple problemelor legate de lanțul de aprovizionare care au limitat disponibilitatea noilor sale modele iPhone 15.

“Apple se îmbunătățește față de luna trecută, dar încă pare să existe probleme în ceea ce privește aprovizionarea”, a declarat Ivan Lam, analist senior pentru producție la Counterpoint, adăugând că se așteaptă ca situația să se normalizeze în curând.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzari #telefoane #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.