Chinezii domină aplicațiile din App Store și Google Play

Companiile chinezești Tencent și ByteDance (TikTok) au fost publisherii care au înregistrat cele mai mari încasări în magazinele globale de aplicații mobile în prima jumătate a anului 2022, potrivit unui raport al firmei de analiză Sensor Tower. Piața globală a aplicațiilor mobile este foarte centralizată, 91% din venituri provenind de la primii 1% dintre dezvoltatori.

Datele Sensor Tower au analizat succesul dezvoltatorilor de pe piața aplicațiilor și au constatat că, deși cota de piață este în scădere, cei mai mari 1% dintre dezvoltatori continuă să genereze marea majoritate a descărcărilor și, implicit, a veniturilor.

În cadrul studiului, compania a analizat 900.000 de dezvoltatori de aplicații de jocuri și non-jocuri. Datele au relevat că 9.000 de dezvoltatori (publisheri) adică 1% din totalul celor mai mari dintre aceștia – au înregistrat 72 de miliarde de instalări unice la nivel mondial atât în App Store, cât și în Google Play în primul semestru al anului 22. Restul de 891.000 de editori au atins în mod colectiv 15 miliarde de instalări unice, acumulând o cotă de piață de 21% din descărcări.

Dintre publisherii de top, companiile americane Meta și Google au înregistrat fiecare peste 1 miliard de descărcări la nivel mondial în prima jumătate a anului 2022, o diferență de 92% față de cel de-al treilea dezvoltator de top.

”Această diferență de descărcări ilustrează influența supradimensionată pe care publisherii cu cele mai bune performanțe o au pe piața aplicațiilor, în ciuda democratizării treptate a acesteia”, spun autorii studiului.

În spațiul jocurilor, 106.000 de publisheri au avut cel puțin o descărcare în această perioadă. Din nou, procentul de top a înregistrat 79% din descărcări, cu 22 de miliarde de instalări unice pe toate platformele. Primii 10 dezvoltatori, inclusiv companii precum AppLovin și Embracer Group, au înregistrat împreună peste 5 miliarde de descărcări – 22% din totalul acumulat de primii 1%. Cei 99% din ultimii 99% au înregistrat 5 miliarde de descărcări în total.

Succes pentru cei 1%

Analiza veniturilor mărește și mai mult decalajul dintre acei 1% dintre dezvoltatori reprezentate de companii de top și restul cohortei. În prima jumătate a anului 2022, primii 1.800 de publisheri au deținut în mod colectiv 91% din cota de piață a veniturilor globale, adică aproximativ 42 de miliarde de dolari. Restul de 183.000 de dezvoltatori și-au împărțit 9% din cota de piață, respectiv doar 4 miliarde de dolari.

Atât în rândul dezvoltatorilor de jocuri, cât și al celor care nu se ocupă de jocuri, Tencent a fost cel mai mare încasator, cu venituri de aproximativ 3,3 miliarde de dolari generate în prima jumătate a anului 2022. Aceasta a fost cu 153% mai mult decât al doilea cel mai performant publisherr, ByteDance, care a generat prin aplicația TikTok suma de 1,3 miliarde de dolari. Cu un portofoliu care include jocuri care se află mereu în fruntea clasamentelor, precum Honor of Kings și PUBG Mobile, inclusiv Game for Peace/Peacekeeper Elite, Tencent a generat singur peste 7% din cheltuielile utilizatorilor de aplicații din întreaga lume, în primul semestru al anului.

Veniturile generate de aplicații de jocuri au totalizat în primul semestru 29 de miliarde de dolari. Avansul publisherilor de top în ceea ce privește cota de piață este și mai mare dacă analizăm doar jocurile pentru dispozitive mobile. Primii 1% au fost responsabili pentru 93% din veniturile generate în semestrul I, cu un total de 27 de miliarde de dolari generate în mod colectiv de 460 de companii de jocuri. Restul de 46.000 de dezvoltatori au deținut 7% din cota de piață sau 2 miliarde de dolari.

Dintre editorii de jocuri de top, Tencent a generat venituri de peste 2,6 miliarde de dolari în prima jumătate a anului, reprezentând aproximativ 10% din veniturile tuturor editorilor de jocuri de top.

#Google #aplicații #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.