Chinezii domină aplicațiile din App Store și Google Play

Companiile chinezești Tencent și ByteDance (TikTok) au fost publisherii care au înregistrat cele mai mari încasări în magazinele globale de aplicații mobile în prima jumătate a anului 2022, potrivit unui raport al firmei de analiză Sensor Tower. Piața globală a aplicațiilor mobile este foarte centralizată, 91% din venituri provenind de la primii 1% dintre dezvoltatori.

Datele Sensor Tower au analizat succesul dezvoltatorilor de pe piața aplicațiilor și au constatat că, deși cota de piață este în scădere, cei mai mari 1% dintre dezvoltatori continuă să genereze marea majoritate a descărcărilor și, implicit, a veniturilor.

În cadrul studiului, compania a analizat 900.000 de dezvoltatori de aplicații de jocuri și non-jocuri. Datele au relevat că 9.000 de dezvoltatori (publisheri) adică 1% din totalul celor mai mari dintre aceștia – au înregistrat 72 de miliarde de instalări unice la nivel mondial atât în App Store, cât și în Google Play în primul semestru al anului 22. Restul de 891.000 de editori au atins în mod colectiv 15 miliarde de instalări unice, acumulând o cotă de piață de 21% din descărcări.

Dintre publisherii de top, companiile americane Meta și Google au înregistrat fiecare peste 1 miliard de descărcări la nivel mondial în prima jumătate a anului 2022, o diferență de 92% față de cel de-al treilea dezvoltator de top.

”Această diferență de descărcări ilustrează influența supradimensionată pe care publisherii cu cele mai bune performanțe o au pe piața aplicațiilor, în ciuda democratizării treptate a acesteia”, spun autorii studiului.

În spațiul jocurilor, 106.000 de publisheri au avut cel puțin o descărcare în această perioadă. Din nou, procentul de top a înregistrat 79% din descărcări, cu 22 de miliarde de instalări unice pe toate platformele. Primii 10 dezvoltatori, inclusiv companii precum AppLovin și Embracer Group, au înregistrat împreună peste 5 miliarde de descărcări – 22% din totalul acumulat de primii 1%. Cei 99% din ultimii 99% au înregistrat 5 miliarde de descărcări în total.

Succes pentru cei 1%

Analiza veniturilor mărește și mai mult decalajul dintre acei 1% dintre dezvoltatori reprezentate de companii de top și restul cohortei. În prima jumătate a anului 2022, primii 1.800 de publisheri au deținut în mod colectiv 91% din cota de piață a veniturilor globale, adică aproximativ 42 de miliarde de dolari. Restul de 183.000 de dezvoltatori și-au împărțit 9% din cota de piață, respectiv doar 4 miliarde de dolari.

Atât în rândul dezvoltatorilor de jocuri, cât și al celor care nu se ocupă de jocuri, Tencent a fost cel mai mare încasator, cu venituri de aproximativ 3,3 miliarde de dolari generate în prima jumătate a anului 2022. Aceasta a fost cu 153% mai mult decât al doilea cel mai performant publisherr, ByteDance, care a generat prin aplicația TikTok suma de 1,3 miliarde de dolari. Cu un portofoliu care include jocuri care se află mereu în fruntea clasamentelor, precum Honor of Kings și PUBG Mobile, inclusiv Game for Peace/Peacekeeper Elite, Tencent a generat singur peste 7% din cheltuielile utilizatorilor de aplicații din întreaga lume, în primul semestru al anului.

Veniturile generate de aplicații de jocuri au totalizat în primul semestru 29 de miliarde de dolari. Avansul publisherilor de top în ceea ce privește cota de piață este și mai mare dacă analizăm doar jocurile pentru dispozitive mobile. Primii 1% au fost responsabili pentru 93% din veniturile generate în semestrul I, cu un total de 27 de miliarde de dolari generate în mod colectiv de 460 de companii de jocuri. Restul de 46.000 de dezvoltatori au deținut 7% din cota de piață sau 2 miliarde de dolari.

Dintre editorii de jocuri de top, Tencent a generat venituri de peste 2,6 miliarde de dolari în prima jumătate a anului, reprezentând aproximativ 10% din veniturile tuturor editorilor de jocuri de top.

#Google #aplicații #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.