Chinezii domină aplicațiile din App Store și Google Play

Companiile chinezești Tencent și ByteDance (TikTok) au fost publisherii care au înregistrat cele mai mari încasări în magazinele globale de aplicații mobile în prima jumătate a anului 2022, potrivit unui raport al firmei de analiză Sensor Tower. Piața globală a aplicațiilor mobile este foarte centralizată, 91% din venituri provenind de la primii 1% dintre dezvoltatori.

Datele Sensor Tower au analizat succesul dezvoltatorilor de pe piața aplicațiilor și au constatat că, deși cota de piață este în scădere, cei mai mari 1% dintre dezvoltatori continuă să genereze marea majoritate a descărcărilor și, implicit, a veniturilor.

În cadrul studiului, compania a analizat 900.000 de dezvoltatori de aplicații de jocuri și non-jocuri. Datele au relevat că 9.000 de dezvoltatori (publisheri) adică 1% din totalul celor mai mari dintre aceștia – au înregistrat 72 de miliarde de instalări unice la nivel mondial atât în App Store, cât și în Google Play în primul semestru al anului 22. Restul de 891.000 de editori au atins în mod colectiv 15 miliarde de instalări unice, acumulând o cotă de piață de 21% din descărcări.

Dintre publisherii de top, companiile americane Meta și Google au înregistrat fiecare peste 1 miliard de descărcări la nivel mondial în prima jumătate a anului 2022, o diferență de 92% față de cel de-al treilea dezvoltator de top.

”Această diferență de descărcări ilustrează influența supradimensionată pe care publisherii cu cele mai bune performanțe o au pe piața aplicațiilor, în ciuda democratizării treptate a acesteia”, spun autorii studiului.

În spațiul jocurilor, 106.000 de publisheri au avut cel puțin o descărcare în această perioadă. Din nou, procentul de top a înregistrat 79% din descărcări, cu 22 de miliarde de instalări unice pe toate platformele. Primii 10 dezvoltatori, inclusiv companii precum AppLovin și Embracer Group, au înregistrat împreună peste 5 miliarde de descărcări – 22% din totalul acumulat de primii 1%. Cei 99% din ultimii 99% au înregistrat 5 miliarde de descărcări în total.

Succes pentru cei 1%

Analiza veniturilor mărește și mai mult decalajul dintre acei 1% dintre dezvoltatori reprezentate de companii de top și restul cohortei. În prima jumătate a anului 2022, primii 1.800 de publisheri au deținut în mod colectiv 91% din cota de piață a veniturilor globale, adică aproximativ 42 de miliarde de dolari. Restul de 183.000 de dezvoltatori și-au împărțit 9% din cota de piață, respectiv doar 4 miliarde de dolari.

Atât în rândul dezvoltatorilor de jocuri, cât și al celor care nu se ocupă de jocuri, Tencent a fost cel mai mare încasator, cu venituri de aproximativ 3,3 miliarde de dolari generate în prima jumătate a anului 2022. Aceasta a fost cu 153% mai mult decât al doilea cel mai performant publisherr, ByteDance, care a generat prin aplicația TikTok suma de 1,3 miliarde de dolari. Cu un portofoliu care include jocuri care se află mereu în fruntea clasamentelor, precum Honor of Kings și PUBG Mobile, inclusiv Game for Peace/Peacekeeper Elite, Tencent a generat singur peste 7% din cheltuielile utilizatorilor de aplicații din întreaga lume, în primul semestru al anului.

Veniturile generate de aplicații de jocuri au totalizat în primul semestru 29 de miliarde de dolari. Avansul publisherilor de top în ceea ce privește cota de piață este și mai mare dacă analizăm doar jocurile pentru dispozitive mobile. Primii 1% au fost responsabili pentru 93% din veniturile generate în semestrul I, cu un total de 27 de miliarde de dolari generate în mod colectiv de 460 de companii de jocuri. Restul de 46.000 de dezvoltatori au deținut 7% din cota de piață sau 2 miliarde de dolari.

Dintre editorii de jocuri de top, Tencent a generat venituri de peste 2,6 miliarde de dolari în prima jumătate a anului, reprezentând aproximativ 10% din veniturile tuturor editorilor de jocuri de top.

#Google #aplicații #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.