Chinezii domină aplicațiile din App Store și Google Play

Companiile chinezești Tencent și ByteDance (TikTok) au fost publisherii care au înregistrat cele mai mari încasări în magazinele globale de aplicații mobile în prima jumătate a anului 2022, potrivit unui raport al firmei de analiză Sensor Tower. Piața globală a aplicațiilor mobile este foarte centralizată, 91% din venituri provenind de la primii 1% dintre dezvoltatori.

Datele Sensor Tower au analizat succesul dezvoltatorilor de pe piața aplicațiilor și au constatat că, deși cota de piață este în scădere, cei mai mari 1% dintre dezvoltatori continuă să genereze marea majoritate a descărcărilor și, implicit, a veniturilor.

În cadrul studiului, compania a analizat 900.000 de dezvoltatori de aplicații de jocuri și non-jocuri. Datele au relevat că 9.000 de dezvoltatori (publisheri) adică 1% din totalul celor mai mari dintre aceștia – au înregistrat 72 de miliarde de instalări unice la nivel mondial atât în App Store, cât și în Google Play în primul semestru al anului 22. Restul de 891.000 de editori au atins în mod colectiv 15 miliarde de instalări unice, acumulând o cotă de piață de 21% din descărcări.

Dintre publisherii de top, companiile americane Meta și Google au înregistrat fiecare peste 1 miliard de descărcări la nivel mondial în prima jumătate a anului 2022, o diferență de 92% față de cel de-al treilea dezvoltator de top.

”Această diferență de descărcări ilustrează influența supradimensionată pe care publisherii cu cele mai bune performanțe o au pe piața aplicațiilor, în ciuda democratizării treptate a acesteia”, spun autorii studiului.

În spațiul jocurilor, 106.000 de publisheri au avut cel puțin o descărcare în această perioadă. Din nou, procentul de top a înregistrat 79% din descărcări, cu 22 de miliarde de instalări unice pe toate platformele. Primii 10 dezvoltatori, inclusiv companii precum AppLovin și Embracer Group, au înregistrat împreună peste 5 miliarde de descărcări – 22% din totalul acumulat de primii 1%. Cei 99% din ultimii 99% au înregistrat 5 miliarde de descărcări în total.

Succes pentru cei 1%

Analiza veniturilor mărește și mai mult decalajul dintre acei 1% dintre dezvoltatori reprezentate de companii de top și restul cohortei. În prima jumătate a anului 2022, primii 1.800 de publisheri au deținut în mod colectiv 91% din cota de piață a veniturilor globale, adică aproximativ 42 de miliarde de dolari. Restul de 183.000 de dezvoltatori și-au împărțit 9% din cota de piață, respectiv doar 4 miliarde de dolari.

Atât în rândul dezvoltatorilor de jocuri, cât și al celor care nu se ocupă de jocuri, Tencent a fost cel mai mare încasator, cu venituri de aproximativ 3,3 miliarde de dolari generate în prima jumătate a anului 2022. Aceasta a fost cu 153% mai mult decât al doilea cel mai performant publisherr, ByteDance, care a generat prin aplicația TikTok suma de 1,3 miliarde de dolari. Cu un portofoliu care include jocuri care se află mereu în fruntea clasamentelor, precum Honor of Kings și PUBG Mobile, inclusiv Game for Peace/Peacekeeper Elite, Tencent a generat singur peste 7% din cheltuielile utilizatorilor de aplicații din întreaga lume, în primul semestru al anului.

Veniturile generate de aplicații de jocuri au totalizat în primul semestru 29 de miliarde de dolari. Avansul publisherilor de top în ceea ce privește cota de piață este și mai mare dacă analizăm doar jocurile pentru dispozitive mobile. Primii 1% au fost responsabili pentru 93% din veniturile generate în semestrul I, cu un total de 27 de miliarde de dolari generate în mod colectiv de 460 de companii de jocuri. Restul de 46.000 de dezvoltatori au deținut 7% din cota de piață sau 2 miliarde de dolari.

Dintre editorii de jocuri de top, Tencent a generat venituri de peste 2,6 miliarde de dolari în prima jumătate a anului, reprezentând aproximativ 10% din veniturile tuturor editorilor de jocuri de top.

#Google #aplicații #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.