Chinezii super bogați își mută averile în Singapore! „Nu vă puteţi imagina cât cheltuiesc. Este o nebunie

05 Feb. 2023, 16:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Feb. 2023, 16:10 // Actual //  bani.md

Tot mai multe familii extrem de bogate părăsesc China şi se stabilesc în Singapore, pentru a-şi pune averile la adăpost de Partidul Comunist, care îi priveşte pe aceşti oameni cu suspiciune tot mai mare, scrie AFP, citată de News.ro. Nu

Represaliile recente ale autorităţilor împotriva miliardarilor din tehnologie, vedetelor care au neglijat să-şi plătească taxele şi trei ani de politici „zero-Covid”, i-au determinat pe chinezii bogaţi să caute refugiu în altă parte.

Un număr tot mai mare dintre ei şi-a stabilit reşedinţa în Singapore, au declarat pentru AFP mai multe surse apropiate acestei comunităţi.

Centrul financiar din Asia bifează toate căsuţele pentru antreprenorii în exil.
În această insulă condusă de acelaşi partid timp de şase decenii, grevele şi demonstraţiile sunt interzise. Taxele sunt relativ mici şi majoritatea populaţiei este de origine chineză.

Sosirea recentă a unor chinezi foarte bogaţi nu a trecut neobservată. Unii s-au stabilit în vile luxoase, cu vedere la mare, pe insula Sentosa.

„Nu vă puteţi imagina cât cheltuiesc. Este o nebunie”, a spus Pearce Cheng, director general al AIMS, societate care oferă servicii de relocare şi imigrare.

El a fost la o petrecere la unul dintre clienţii săi, unde s-a servit un whisky rar, „Yamazaki 55”, care poate valora până la 800.000 de dolari sticla.

Compania sa îi ajută pe nou veniţii să găsească apartamente de lux, să angajeze şoferi sau să înscrie copiii în şcoli private.
Nou-veniţilor le place să meargă cu Rolls Royce sau Bentley-uri şi frecventează cluburi de golf foarte selecte, precum Sentosa Golf Club, unde un abonament anual pentru străini ajunge la 670.000 de dolari.

„Mulţi dintre ei sunt tineri chinezi, cu haine de designeri celebri, şi de obicei stau doar între ei, ceea ce nu este surprinzător”, notează Benny Teo, directorul unei societăţi de consiliere în domeniul golfului, Blazon.

„Aici banii mei sunt ai mei”

Stabilirea în Singapore le permite celor mai bogaţi chinezi să-şi pună averea la adăpost de autorităţile chineze, după mai multe cazuri importante care i-au speriat.

Jack Ma, fostul şef al gigantului chinez de comerţ electronic Alibaba, a suferit pierderi de venituri estimate la 25 de miliarde de dolari atunci când autorităţile au anulat brusc intrarea la Bursă a grupului său, în 2020.

Alţi patroni mari se tem de a fi următoarea ţintă a Partidului Comunist sau de a fi nevoiţi să-şi vândă afacerea la un preţ mic, spune un manager contabil din acest sector.

„Mutarea în Singapore ajută la protejarea averii familiei timp de câteva generaţii”, a declarat specialistul pentru AFP.

Singapore este văzută din ce în ce mai mult ca un loc de locuit, mai degrabă decât o rezervă, a spus o altă sursă din industrie.
„Cel puţin când sunt aici ştiu că banii mei sunt ai mei”, i-a spus un client.

Unul dintre fondatorii unui lanţ de restaurante „hotpot”, Haidilao, şi-a creat recent „family office”, o structură care administrează activele clienţilor bogaţi, în Singapore.

Autoritatea monetară din Singapore notează că numărul de birouri de familie s-a dublat din 2020 până în 2021, şi a ajuns la 700.

Loh Kia Meng, co-responsabil al unui serviciu de gestionare a averii la firma de avocatură Dentons Rodyk, estimează căsunt aproximativ 1.500 la sfârşitul anului 2022 pe insulă.

„Nu aş fi surprins dacă cifra totală (…) ar arăta că unul din două family offices provine din China”, spune el.

„Zona neutră”

Tendinţa ar trebui să continue, chiar şi fără restricţiile legate de Covid. Tensiunile tot mai mari dintre Beijing şi Washington îi împing şi pe unii antreprenori să plece.

Singapore este „o zonă neutră foarte convenabilă” în care megabogaţii pot face afaceri, a spus Song Seng Wun, economist din regiunea Asia pentru banca privată CIMB.
Oraşul-stat a reuşit să menţină atât legături strânse de securitate cu Statele Unite, cât şi relaţii comerciale solide cu China.

„Atenţia presei asupra oamenilor bogaţi care şi-au înfiinţat un birou de familie în Singapore a adus în lumina reflectoarelor mica noastră insulă”, a spus Loh.

„Dacă bogaţii acestei lumi se îndreaptă spre Singapore, eu de ce nu?”, se întreabă clienţii lui Loh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Oct. 2026, 09:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Oct. 2026, 09:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Majorarea cu 15% a tarifelor pentru transportul feroviar de mărfuri, anunțată de Calea Ferată din Moldova (CFM) pentru 1 noiembrie, provoacă nemulțumirea exportatorilor de cereale. Asociația „Agrocereale” acuză lipsa unei justificări economice clare și avertizează că scumpirea va fi suportată, în cele din urmă, de agricultori. Mai mult, organizația atrage atenția asupra unui paradox: deși CFM invocă majorarea prețului motorinei, cheltuielile totale ale întreprinderii ar urma să scadă în acest an cu 150 de milioane de lei.

Potrivit Asociației, CFM estimează pentru 2026 cheltuieli de 669 de milioane de lei, față de 819 milioane în anul precedent. Deși costurile cu combustibilul ar urma să crească cu aproximativ 91 de milioane de lei, celelalte cheltuieli se reduc cu 241 de milioane de lei. În aceste condiții, exportatorii solicită explicații privind necesitatea majorării tarifelor.
„O întreprindere ale cărei cheltuieli totale scad cu 150 de milioane de lei nu are o problemă de costuri. Are o problemă de venituri”, susține Asociația „Agrocereale”, care cere publicarea metodologiei de calcul ce a stat la baza scumpirii.

Exportatorii atrag atenția și asupra faptului că majorarea este anunțată într-o perioadă în care motorina s-a ieftinit. Potrivit datelor prezentate de Asociație, prețul plafon stabilit de ANRE a coborât de la 36,69 lei pe litru, pe 29 septembrie, la 35,01 lei pe 9 octombrie, chiar în ziua în care CFM a comunicat decizia de majorare a tarifelor.

O altă problemă semnalată este tratamentul tarifar diferit aplicat mărfurilor ucrainene și celor moldovenești. Din 10 august, transportul feroviar de tranzit al mărfurilor din Ucraina beneficiază de o reducere de 50%, valabilă până la sfârșitul anului. În același timp, transportul mărfurilor moldovenești urmează să se scumpească din noiembrie.

„Un producător agricol din Republica Moldova nu poate fi pus să acopere costul unei reduceri acordate altcuiva”, avertizează Asociația, solicitând CFM să publice rezultatele financiare ale facilităților acordate tranzitului ucrainean.

Situația este cu atât mai complicată cu cât exporturile feroviare de produse agricole s-au prăbușit în ultimele luni. Potrivit datelor prezentate de „Agrocereale”, transportul pe calea ferată al celor cinci culturi agricole de bază a scăzut de la 85.223 de tone în iulie la numai 9.184 de tone în august, ceea ce reprezintă o reducere de 89,2% într-o singură lună.

Cea mai gravă situație a fost înregistrată în punctul feroviar Etulia, pe coridorul spre Reni și Giurgiulești, unde volumele au scăzut cu 93%, de la 78.116 tone la 5.205 tone. Exportatorii explică această prăbușire prin riscurile militare din sudul Ucrainei, atacurile asupra infrastructurii portuare și feroviare, precum și scăderea nivelului Dunării.

În paralel, CFM se confruntă cu un deficit sever de material rulant. În august, cererea pentru transportul cerealelor a depășit 2.000 de vagoane, în timp ce întreprinderea dispunea de numai 700. Mai grav, din cele 90 de locomotive principale, doar 19 erau funcționale, potrivit datelor invocate de Asociație.

Problemele logistice generează pierderi considerabile pentru exportatori. La intrarea în portul Giurgiulești s-au format cozi de peste 200 de camioane, iar staționarea fiecărui vehicul este estimată la 50 de euro pe zi. Întârzierile la frontieră pot adăuga între 300 și 600 de euro la costul unui transport, în timp ce blocarea vagoanelor la Reni generează cheltuieli suplimentare de șapte dolari pe tonă.

Toate aceste costuri se răsfrâng asupra agricultorilor. În perioada iulie–septembrie, prețul mediu de export al grâului a fost de 3,76 lei pe kilogram, însă prețul efectiv primit de fermieri se situează, potrivit Asociației, în jurul a trei lei pe kilogram.

În sudul țării, unde recolta de grâu a ajuns în unele zone la numai 1,1 tone la hectar, venitul brut al agricultorului este estimat la 3.300 de lei pentru un hectar, sumă care nu acoperă costurile de producție, susțin reprezentanții sectorului.

Paradoxal, majorarea tarifelor intervine într-un sezon agricol cu exporturi record. În perioada iulie–septembrie, Republica Moldova a exportat 605.500 de tone de grâu, cel mai mare volum din ultimele cinci sezoane, și 259.000 de tone de rapiță, un record pentru începutul sezonului. Împreună cu floarea-soarelui, aceste culturi au generat încasări de peste 5,6 miliarde de lei din exporturi, potrivit Asociației.

În aceste condiții, „Agrocereale” solicită amânarea majorării tarifelor până la încheierea sezonului de comercializare 2026–2027 sau până la introducerea noului regim tarifar, odată cu reorganizarea CFM. Totodată, exportatorii propun instituirea unui mecanism transparent prin care tarifele să crească atunci când motorina se scumpește, dar să fie reduse atunci când combustibilul se ieftinește.

Asociația cere și un program concret pentru repunerea în circulație a vagoanelor și locomotivelor nefuncționale, precum și tarife preferențiale pentru operatorii care garantează volume de marfă.

CFM a justificat anterior majorarea tarifelor cu 15% prin creșterea costurilor la produsele petroliere. Ajustarea urmează să fie aplicată de la 1 noiembrie transporturilor feroviare de mărfuri în trafic local, de import, export și tranzit.