Chișinăul trântește ușa în nas Kremlinului! Denunță acordul de tranzit al gazului

Republica Moldova a decis să denunțe Acordul cu privire la promovarea unei politici coordonate în domeniul tranzitului de gaze naturale, semnat în Moscova la 3 noiembrie 1995, după ce Federația Rusă a notificat oficial Ministerul afacerilor externe al Federației Ruse cu privire la intenția de a nu mai fi membru-participant al acestui acord, se arată în documentul care urmează a fi votat în ședința de mierduri a Guvernului.

Această decizie a fost confirmată atât în registrul unificat al actelor juridice și al altor documente ale Comunității Statelor Independente, cât și pe pagina oficială a Ministerului afacerilor externe al Federației Ruse. Astfel, Republica Moldova consideră că acordul a devenit irelevant și a luat decizia de denunțare pentru a putea adopta standarde energetice europene.

În prealabil, Ministerul Energiei a întreprins acțiuni pentru a evita denunțarea acordului, solicitând opinii și expuneri de la întreprinderile din domeniul energetic cu privire la oportunitatea menținerii calității de stat membru a Republicii Moldova la acest acord. În urma consultărilor, s-a ajuns la concluzia că menținerea acestuia nu este oportună pentru Republica Moldova.

Acordul denunțat avea ca obiective facilitarea tranzitului gazelor naturale prin teritoriul unei părți contractante către un alt stat terț, cu condiția ca toate statele implicate să fie părți contractante ale acordului. Prin denunțarea acestuia, Republica Moldova își propune să se alinieze la standardele energetice europene și să își asigure libertatea în gestionarea tranzitului gazelor naturale prin teritoriul său.

„În acest sens, Republica Moldova în scopul diversificării căilor de transport a gazelor naturale, pune accent pe promovarea și a Gazoductului Trans-Balcanic (Trans-Balkan Pipeline), care este un proiect major de infrastructură energetică și care are scopul de a asigura transportul gazelor naturale din zona Caspică către Europa și depozitele subterane de stocare a gazelor naturale din Ucraina, care au un preț de stocare a gazelor naturale comparativ scăzut cu o capacitatea mare, fiind unele dintre cele mai mari depozite de gaze naturale din Europa de Est”, se mai arată în document.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranzit #gaz #acord #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.