Cifre amețitoare ale datoriei publice a Republicii Moldova. A atins un nou record

Datoria publică a țării a atins un nivel fără precedent, depășind 101,52 miliarde de lei în luna noiembrie, înregistrând o creștere de 328,1 milioane de lei (+0,3%). Aceasta reprezintă un nou maxim istoric, depășind precedentul record de 101 miliarde 192,6 milioane de lei înregistrat la sfârșitul lunii octombrie 2023, arată datele Ministerului Finanțelor.

Datele evidențiază o creștere semnificativă a datoriei publice totale a Republicii Moldova de la începutul anului 2023, înregistrând un avans de 6 miliarde 860,6 milioane de lei (+7,2%). Această evoluție se datorează creșterii atât a datoriei publice interne, cât și externe.

Datoria publică internă a cunoscut o creștere de 13%, ajungând la 38 miliarde 968,1 milioane de lei la sfârșitul lunii noiembrie 2023, în comparație cu 34 miliarde 492,4 milioane de lei la sfârșitul anului 2022. În paralel, datoria publică externă a înregistrat o creștere de 4%, atingând 62 miliarde 552,6 milioane de lei în aceeași perioadă.

La sfârșitul lunii noiembrie 2023, ponderea datoriei publice interne în totalul datoriei publice a fost de 38,4%, în timp ce datoria publică externă a reprezentat 61,6%. În context, procentul datoriei publice totale în PIB la sfârșitul aceleiași luni a fost estimat la 32,5%, în scădere față de 34,5% la sfârșitul anului 2022.

Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor a subliniat că ponderea datoriei care urma să fie achitată în termen de 1 an în totalul datoriei a fost de 30,1%, iar ponderea datoriei publice interne în total a fost de 38,4% la sfârșitul lunii noiembrie 2023.

Perspectivele economice și abordările viitoare pentru gestionarea datoriei publice vor fi esențiale în contextul evoluției acestui indicator la nivel național.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.