Cifre amețitoare ale datoriei publice a Republicii Moldova. A atins un nou record

Datoria publică a țării a atins un nivel fără precedent, depășind 101,52 miliarde de lei în luna noiembrie, înregistrând o creștere de 328,1 milioane de lei (+0,3%). Aceasta reprezintă un nou maxim istoric, depășind precedentul record de 101 miliarde 192,6 milioane de lei înregistrat la sfârșitul lunii octombrie 2023, arată datele Ministerului Finanțelor.

Datele evidențiază o creștere semnificativă a datoriei publice totale a Republicii Moldova de la începutul anului 2023, înregistrând un avans de 6 miliarde 860,6 milioane de lei (+7,2%). Această evoluție se datorează creșterii atât a datoriei publice interne, cât și externe.

Datoria publică internă a cunoscut o creștere de 13%, ajungând la 38 miliarde 968,1 milioane de lei la sfârșitul lunii noiembrie 2023, în comparație cu 34 miliarde 492,4 milioane de lei la sfârșitul anului 2022. În paralel, datoria publică externă a înregistrat o creștere de 4%, atingând 62 miliarde 552,6 milioane de lei în aceeași perioadă.

La sfârșitul lunii noiembrie 2023, ponderea datoriei publice interne în totalul datoriei publice a fost de 38,4%, în timp ce datoria publică externă a reprezentat 61,6%. În context, procentul datoriei publice totale în PIB la sfârșitul aceleiași luni a fost estimat la 32,5%, în scădere față de 34,5% la sfârșitul anului 2022.

Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor a subliniat că ponderea datoriei care urma să fie achitată în termen de 1 an în totalul datoriei a fost de 30,1%, iar ponderea datoriei publice interne în total a fost de 38,4% la sfârșitul lunii noiembrie 2023.

Perspectivele economice și abordările viitoare pentru gestionarea datoriei publice vor fi esențiale în contextul evoluției acestui indicator la nivel național.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.