Cifre amețitoare ale datoriei publice a Republicii Moldova. A atins un nou record

Datoria publică a țării a atins un nivel fără precedent, depășind 101,52 miliarde de lei în luna noiembrie, înregistrând o creștere de 328,1 milioane de lei (+0,3%). Aceasta reprezintă un nou maxim istoric, depășind precedentul record de 101 miliarde 192,6 milioane de lei înregistrat la sfârșitul lunii octombrie 2023, arată datele Ministerului Finanțelor.

Datele evidențiază o creștere semnificativă a datoriei publice totale a Republicii Moldova de la începutul anului 2023, înregistrând un avans de 6 miliarde 860,6 milioane de lei (+7,2%). Această evoluție se datorează creșterii atât a datoriei publice interne, cât și externe.

Datoria publică internă a cunoscut o creștere de 13%, ajungând la 38 miliarde 968,1 milioane de lei la sfârșitul lunii noiembrie 2023, în comparație cu 34 miliarde 492,4 milioane de lei la sfârșitul anului 2022. În paralel, datoria publică externă a înregistrat o creștere de 4%, atingând 62 miliarde 552,6 milioane de lei în aceeași perioadă.

La sfârșitul lunii noiembrie 2023, ponderea datoriei publice interne în totalul datoriei publice a fost de 38,4%, în timp ce datoria publică externă a reprezentat 61,6%. În context, procentul datoriei publice totale în PIB la sfârșitul aceleiași luni a fost estimat la 32,5%, în scădere față de 34,5% la sfârșitul anului 2022.

Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor a subliniat că ponderea datoriei care urma să fie achitată în termen de 1 an în totalul datoriei a fost de 30,1%, iar ponderea datoriei publice interne în total a fost de 38,4% la sfârșitul lunii noiembrie 2023.

Perspectivele economice și abordările viitoare pentru gestionarea datoriei publice vor fi esențiale în contextul evoluției acestui indicator la nivel național.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.