Cifre amețitoare ale datoriei publice a Republicii Moldova. A atins un nou record

Datoria publică a țării a atins un nivel fără precedent, depășind 101,52 miliarde de lei în luna noiembrie, înregistrând o creștere de 328,1 milioane de lei (+0,3%). Aceasta reprezintă un nou maxim istoric, depășind precedentul record de 101 miliarde 192,6 milioane de lei înregistrat la sfârșitul lunii octombrie 2023, arată datele Ministerului Finanțelor.

Datele evidențiază o creștere semnificativă a datoriei publice totale a Republicii Moldova de la începutul anului 2023, înregistrând un avans de 6 miliarde 860,6 milioane de lei (+7,2%). Această evoluție se datorează creșterii atât a datoriei publice interne, cât și externe.

Datoria publică internă a cunoscut o creștere de 13%, ajungând la 38 miliarde 968,1 milioane de lei la sfârșitul lunii noiembrie 2023, în comparație cu 34 miliarde 492,4 milioane de lei la sfârșitul anului 2022. În paralel, datoria publică externă a înregistrat o creștere de 4%, atingând 62 miliarde 552,6 milioane de lei în aceeași perioadă.

La sfârșitul lunii noiembrie 2023, ponderea datoriei publice interne în totalul datoriei publice a fost de 38,4%, în timp ce datoria publică externă a reprezentat 61,6%. În context, procentul datoriei publice totale în PIB la sfârșitul aceleiași luni a fost estimat la 32,5%, în scădere față de 34,5% la sfârșitul anului 2022.

Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor a subliniat că ponderea datoriei care urma să fie achitată în termen de 1 an în totalul datoriei a fost de 30,1%, iar ponderea datoriei publice interne în total a fost de 38,4% la sfârșitul lunii noiembrie 2023.

Perspectivele economice și abordările viitoare pentru gestionarea datoriei publice vor fi esențiale în contextul evoluției acestui indicator la nivel național.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.