Cifre amețitoare ale datoriei publice a Republicii Moldova. A atins un nou record

Datoria publică a țării a atins un nivel fără precedent, depășind 101,52 miliarde de lei în luna noiembrie, înregistrând o creștere de 328,1 milioane de lei (+0,3%). Aceasta reprezintă un nou maxim istoric, depășind precedentul record de 101 miliarde 192,6 milioane de lei înregistrat la sfârșitul lunii octombrie 2023, arată datele Ministerului Finanțelor.

Datele evidențiază o creștere semnificativă a datoriei publice totale a Republicii Moldova de la începutul anului 2023, înregistrând un avans de 6 miliarde 860,6 milioane de lei (+7,2%). Această evoluție se datorează creșterii atât a datoriei publice interne, cât și externe.

Datoria publică internă a cunoscut o creștere de 13%, ajungând la 38 miliarde 968,1 milioane de lei la sfârșitul lunii noiembrie 2023, în comparație cu 34 miliarde 492,4 milioane de lei la sfârșitul anului 2022. În paralel, datoria publică externă a înregistrat o creștere de 4%, atingând 62 miliarde 552,6 milioane de lei în aceeași perioadă.

La sfârșitul lunii noiembrie 2023, ponderea datoriei publice interne în totalul datoriei publice a fost de 38,4%, în timp ce datoria publică externă a reprezentat 61,6%. În context, procentul datoriei publice totale în PIB la sfârșitul aceleiași luni a fost estimat la 32,5%, în scădere față de 34,5% la sfârșitul anului 2022.

Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor a subliniat că ponderea datoriei care urma să fie achitată în termen de 1 an în totalul datoriei a fost de 30,1%, iar ponderea datoriei publice interne în total a fost de 38,4% la sfârșitul lunii noiembrie 2023.

Perspectivele economice și abordările viitoare pentru gestionarea datoriei publice vor fi esențiale în contextul evoluției acestui indicator la nivel național.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.