Cifrele unui dezastru național - Căile Ferate ale Moldovei, la un pas de colaps total

Căile Ferate ale Moldovei (CFM) sunt într-o criză profundă, ajungând în 2024 la cel mai grav punct din istoria sa. În 1988, sistemul feroviar moldovenesc transporta peste 20 de milioane de pasageri anual, dar în prezent numărul acestora a scăzut dramatic la sub 650.000, cel mai mic nivel din ultimul secol, conatată economistul Veaceslav Ioniță.

Transportul de mărfuri a înregistrat o evoluție similară, având un declin semnificativ. În anii 1980, CFM transporta aproape 18 milioane de tone de mărfuri. După o ușoară creștere în perioada 2022-2023, datorată fluxului de mărfuri din Ucraina, atingând 4 milioane de tone, volumul transportat în 2024 a scăzut sub 2,5 milioane de tone, un minim istoric.

Actuala situație a CFM se datorează mai multor factori acumulati în timp. În prezent, CFM operează la doar 4% din capacitatea sa istorică, iar angajații sunt nevoiți să protesteze din cauza salariilor neplătite. Cauzele principale ale colapsului includ:

Lipsa investițiilor și managementul defectuos: CFM nu a fost modernizat în ultimele decenii, iar lipsa unei viziuni clare a blocat orice inițiativă de revitalizare.
Infrastructura inadecvată: Ecartamentul feroviar moldovenesc este orientat spre est, ceea ce limitează conectivitatea țării cu Europa, în timp ce fluxurile comerciale și de pasageri se îndreaptă spre vest.
Lipsa unei strategii economice coerente: Autoritățile au fost de părere că sistemul se va redresa de la sine, fără investiții sau reforme serioase.

Transportul feroviar a devenit irelevant pentru economia Moldovei, iar firmele sunt forțate să recurgă la alternative mai costisitoare, cum ar fi transportul rutier. Astfel, costurile logistice cresc, ceea ce afectează negativ exporturile și dezvoltarea industrială. În plus, situația socială este gravă, cu angajații CFM protestând din cauza salariilor neplătite, iar statul riscă să rămână fără un operator viabil pentru transportul public.

Pentru a evita dispariția completă a Căilor Ferate ale Moldovei, economistul sugerează măsuri urgente, printre care: utilizarea fondurilor europene și a parteneriatelor strategice pentru a adapta infrastructura la standardele actuale, profesionalizarea administrației CFM și asigurarea transparenței în utilizarea fondurilor, trecerea la ecartamentul european pentru a facilita conexiunile rapide și eficiente și adaptarea CFM la cerințele economiei moderne prin dezvoltarea transportului intermodal. „Dacă nu se iau măsuri imediate, Moldova riscă să piardă definitiv sistemul feroviar, iar costurile economice vor fi ireversibile”, conchide Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marfuri #transport #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Constanța își majorează capitalul social cu până la 281 625 500 de lei românești (aproximativ 55,2 milioane de euro), în contextul extinderii strategice și al planurilor de investiții pe termen lung. Convocarea acționarilor a fost anunțată de Fondul Proprietatea, care deține 20% din companie. Asta după ce BERD a anunțat că vinde Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova părții românești.

Potrivit informării transmise Bursei de Valori București, la 26 februarie, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) a convocat Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor pentru 30/31 martie. Pe ordinea de zi figurează aprobarea majorării capitalului social prin aport în numerar, la valoarea nominală de 10 lei românești pe acțiune, prin emiterea unui număr maxim de 28 162 550 de acțiuni noi, nominative și dematerializate, fără primă de emisiune.

Documentele oficiale arată că operațiunea are ca obiect consolidarea bazei patrimoniale a companiei și asigurarea resurselor financiare necesare pentru implementarea investițiilor aprobate la nivel corporativ, astfel încât societatea să își poată susține proiectele fără a afecta echilibrul financiar. Majorarea se va realiza cu respectarea dreptului de preferință al acționarilor existenți, iar termenul de exercitare a acestuia va fi de minimum 30 de zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.

Capitalul social actual al CNAPM este de 323 311 340 lei românești (aproximativ 63,4 milioane de euro), deținut în proporție de 80% de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România și 20% de Fondul Proprietatea.

Portul Internațional Giurgiulești, principalul port al Republicii Moldova, gestionează peste 70% din importurile și exporturile realizate pe cale navigabilă ale țării. Situat la gurile Dunării, în apropierea frontierelor cu România și Ucraina, portul poate primi atât nave fluviale, cât și maritime și dispune de un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru mărfuri generale și un parc de afaceri.

CNAPM a depus prima ofertă în cadrul licitației organizate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare la 24 aprilie 2025, proces care a dus la acordul de vânzare semnat la finalul anului trecut și la aprobarea acționarilor din februarie 2026.