Cifrele unui dezastru național - Căile Ferate ale Moldovei, la un pas de colaps total

Căile Ferate ale Moldovei (CFM) sunt într-o criză profundă, ajungând în 2024 la cel mai grav punct din istoria sa. În 1988, sistemul feroviar moldovenesc transporta peste 20 de milioane de pasageri anual, dar în prezent numărul acestora a scăzut dramatic la sub 650.000, cel mai mic nivel din ultimul secol, conatată economistul Veaceslav Ioniță.

Transportul de mărfuri a înregistrat o evoluție similară, având un declin semnificativ. În anii 1980, CFM transporta aproape 18 milioane de tone de mărfuri. După o ușoară creștere în perioada 2022-2023, datorată fluxului de mărfuri din Ucraina, atingând 4 milioane de tone, volumul transportat în 2024 a scăzut sub 2,5 milioane de tone, un minim istoric.

Actuala situație a CFM se datorează mai multor factori acumulati în timp. În prezent, CFM operează la doar 4% din capacitatea sa istorică, iar angajații sunt nevoiți să protesteze din cauza salariilor neplătite. Cauzele principale ale colapsului includ:

Lipsa investițiilor și managementul defectuos: CFM nu a fost modernizat în ultimele decenii, iar lipsa unei viziuni clare a blocat orice inițiativă de revitalizare.
Infrastructura inadecvată: Ecartamentul feroviar moldovenesc este orientat spre est, ceea ce limitează conectivitatea țării cu Europa, în timp ce fluxurile comerciale și de pasageri se îndreaptă spre vest.
Lipsa unei strategii economice coerente: Autoritățile au fost de părere că sistemul se va redresa de la sine, fără investiții sau reforme serioase.

Transportul feroviar a devenit irelevant pentru economia Moldovei, iar firmele sunt forțate să recurgă la alternative mai costisitoare, cum ar fi transportul rutier. Astfel, costurile logistice cresc, ceea ce afectează negativ exporturile și dezvoltarea industrială. În plus, situația socială este gravă, cu angajații CFM protestând din cauza salariilor neplătite, iar statul riscă să rămână fără un operator viabil pentru transportul public.

Pentru a evita dispariția completă a Căilor Ferate ale Moldovei, economistul sugerează măsuri urgente, printre care: utilizarea fondurilor europene și a parteneriatelor strategice pentru a adapta infrastructura la standardele actuale, profesionalizarea administrației CFM și asigurarea transparenței în utilizarea fondurilor, trecerea la ecartamentul european pentru a facilita conexiunile rapide și eficiente și adaptarea CFM la cerințele economiei moderne prin dezvoltarea transportului intermodal. „Dacă nu se iau măsuri imediate, Moldova riscă să piardă definitiv sistemul feroviar, iar costurile economice vor fi ireversibile”, conchide Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marfuri #transport #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primele teste pe Linia Electrică Aeriană Vulcănești–Chișinău au fost realizate astăzi și s-au desfășurat cu succes. Anunțul a fost făcut de Dorin Junghietu, ministrul Energiei, care a precizat că linia a fost energizată și funcționează în parametri normali.

„Primele teste pe Linia Electrică Aeriană Vulcănești–Chișinău au fost efectuate astăzi. Acestea s-au desfășurat cu succes, linia fiind energizată și funcționând la parametrii standard”, a transmis ministrul.

Potrivit acestuia, LEA Vulcănești–Chișinău, cunoscută și drept „Linia independenței energetice”, a fost finalizată în luna decembrie, iar stațiile electrice Chișinău și Vulcănești urmează să fie finalizate în perioada următoare.

„LEA Vulcănești–Chișinău, supranumită și Linia independenței energetice, a fost finalizată în luna decembrie, iar stațiile electrice Chișinău și Vulcănești vor fi finalizate în perioada următoare”, se arată în mesaj.

Linia are o lungime de 157 de kilometri, peste 500 de piloni și aproximativ 1.500 de kilometri de conductoare, traversând opt raioane și 35 de localități.

„În funcție de regimul sistemului electroenergetic, linia va putea acoperi peste 50 la sută din consumul de energie în perioada de consum maxim”, a menționat Dorin Junghietu.

Proiectul este realizat de Guvernul Republicii Moldova, prin Ministerul Energiei și UCIPE, iar beneficiarul direct este Moldelectrica. Construcția LEA Vulcănești–Chișinău face parte din Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat de Banca Mondială, cu o valoare totală de 61 de milioane de euro, dintre care aproximativ 27 de milioane au fost alocate construcției liniei.