Cifrele unui dezastru național - Căile Ferate ale Moldovei, la un pas de colaps total

Căile Ferate ale Moldovei (CFM) sunt într-o criză profundă, ajungând în 2024 la cel mai grav punct din istoria sa. În 1988, sistemul feroviar moldovenesc transporta peste 20 de milioane de pasageri anual, dar în prezent numărul acestora a scăzut dramatic la sub 650.000, cel mai mic nivel din ultimul secol, conatată economistul Veaceslav Ioniță.

Transportul de mărfuri a înregistrat o evoluție similară, având un declin semnificativ. În anii 1980, CFM transporta aproape 18 milioane de tone de mărfuri. După o ușoară creștere în perioada 2022-2023, datorată fluxului de mărfuri din Ucraina, atingând 4 milioane de tone, volumul transportat în 2024 a scăzut sub 2,5 milioane de tone, un minim istoric.

Actuala situație a CFM se datorează mai multor factori acumulati în timp. În prezent, CFM operează la doar 4% din capacitatea sa istorică, iar angajații sunt nevoiți să protesteze din cauza salariilor neplătite. Cauzele principale ale colapsului includ:

Lipsa investițiilor și managementul defectuos: CFM nu a fost modernizat în ultimele decenii, iar lipsa unei viziuni clare a blocat orice inițiativă de revitalizare.
Infrastructura inadecvată: Ecartamentul feroviar moldovenesc este orientat spre est, ceea ce limitează conectivitatea țării cu Europa, în timp ce fluxurile comerciale și de pasageri se îndreaptă spre vest.
Lipsa unei strategii economice coerente: Autoritățile au fost de părere că sistemul se va redresa de la sine, fără investiții sau reforme serioase.

Transportul feroviar a devenit irelevant pentru economia Moldovei, iar firmele sunt forțate să recurgă la alternative mai costisitoare, cum ar fi transportul rutier. Astfel, costurile logistice cresc, ceea ce afectează negativ exporturile și dezvoltarea industrială. În plus, situația socială este gravă, cu angajații CFM protestând din cauza salariilor neplătite, iar statul riscă să rămână fără un operator viabil pentru transportul public.

Pentru a evita dispariția completă a Căilor Ferate ale Moldovei, economistul sugerează măsuri urgente, printre care: utilizarea fondurilor europene și a parteneriatelor strategice pentru a adapta infrastructura la standardele actuale, profesionalizarea administrației CFM și asigurarea transparenței în utilizarea fondurilor, trecerea la ecartamentul european pentru a facilita conexiunile rapide și eficiente și adaptarea CFM la cerințele economiei moderne prin dezvoltarea transportului intermodal. „Dacă nu se iau măsuri imediate, Moldova riscă să piardă definitiv sistemul feroviar, iar costurile economice vor fi ireversibile”, conchide Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marfuri #transport #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.