Cifrele unui dezastru național - Căile Ferate ale Moldovei, la un pas de colaps total

Căile Ferate ale Moldovei (CFM) sunt într-o criză profundă, ajungând în 2024 la cel mai grav punct din istoria sa. În 1988, sistemul feroviar moldovenesc transporta peste 20 de milioane de pasageri anual, dar în prezent numărul acestora a scăzut dramatic la sub 650.000, cel mai mic nivel din ultimul secol, conatată economistul Veaceslav Ioniță.

Transportul de mărfuri a înregistrat o evoluție similară, având un declin semnificativ. În anii 1980, CFM transporta aproape 18 milioane de tone de mărfuri. După o ușoară creștere în perioada 2022-2023, datorată fluxului de mărfuri din Ucraina, atingând 4 milioane de tone, volumul transportat în 2024 a scăzut sub 2,5 milioane de tone, un minim istoric.

Actuala situație a CFM se datorează mai multor factori acumulati în timp. În prezent, CFM operează la doar 4% din capacitatea sa istorică, iar angajații sunt nevoiți să protesteze din cauza salariilor neplătite. Cauzele principale ale colapsului includ:

Lipsa investițiilor și managementul defectuos: CFM nu a fost modernizat în ultimele decenii, iar lipsa unei viziuni clare a blocat orice inițiativă de revitalizare.
Infrastructura inadecvată: Ecartamentul feroviar moldovenesc este orientat spre est, ceea ce limitează conectivitatea țării cu Europa, în timp ce fluxurile comerciale și de pasageri se îndreaptă spre vest.
Lipsa unei strategii economice coerente: Autoritățile au fost de părere că sistemul se va redresa de la sine, fără investiții sau reforme serioase.

Transportul feroviar a devenit irelevant pentru economia Moldovei, iar firmele sunt forțate să recurgă la alternative mai costisitoare, cum ar fi transportul rutier. Astfel, costurile logistice cresc, ceea ce afectează negativ exporturile și dezvoltarea industrială. În plus, situația socială este gravă, cu angajații CFM protestând din cauza salariilor neplătite, iar statul riscă să rămână fără un operator viabil pentru transportul public.

Pentru a evita dispariția completă a Căilor Ferate ale Moldovei, economistul sugerează măsuri urgente, printre care: utilizarea fondurilor europene și a parteneriatelor strategice pentru a adapta infrastructura la standardele actuale, profesionalizarea administrației CFM și asigurarea transparenței în utilizarea fondurilor, trecerea la ecartamentul european pentru a facilita conexiunile rapide și eficiente și adaptarea CFM la cerințele economiei moderne prin dezvoltarea transportului intermodal. „Dacă nu se iau măsuri imediate, Moldova riscă să piardă definitiv sistemul feroviar, iar costurile economice vor fi ireversibile”, conchide Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marfuri #transport #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.