Cifrele unui dezastru național - Căile Ferate ale Moldovei, la un pas de colaps total

Căile Ferate ale Moldovei (CFM) sunt într-o criză profundă, ajungând în 2024 la cel mai grav punct din istoria sa. În 1988, sistemul feroviar moldovenesc transporta peste 20 de milioane de pasageri anual, dar în prezent numărul acestora a scăzut dramatic la sub 650.000, cel mai mic nivel din ultimul secol, conatată economistul Veaceslav Ioniță.

Transportul de mărfuri a înregistrat o evoluție similară, având un declin semnificativ. În anii 1980, CFM transporta aproape 18 milioane de tone de mărfuri. După o ușoară creștere în perioada 2022-2023, datorată fluxului de mărfuri din Ucraina, atingând 4 milioane de tone, volumul transportat în 2024 a scăzut sub 2,5 milioane de tone, un minim istoric.

Actuala situație a CFM se datorează mai multor factori acumulati în timp. În prezent, CFM operează la doar 4% din capacitatea sa istorică, iar angajații sunt nevoiți să protesteze din cauza salariilor neplătite. Cauzele principale ale colapsului includ:

Lipsa investițiilor și managementul defectuos: CFM nu a fost modernizat în ultimele decenii, iar lipsa unei viziuni clare a blocat orice inițiativă de revitalizare.
Infrastructura inadecvată: Ecartamentul feroviar moldovenesc este orientat spre est, ceea ce limitează conectivitatea țării cu Europa, în timp ce fluxurile comerciale și de pasageri se îndreaptă spre vest.
Lipsa unei strategii economice coerente: Autoritățile au fost de părere că sistemul se va redresa de la sine, fără investiții sau reforme serioase.

Transportul feroviar a devenit irelevant pentru economia Moldovei, iar firmele sunt forțate să recurgă la alternative mai costisitoare, cum ar fi transportul rutier. Astfel, costurile logistice cresc, ceea ce afectează negativ exporturile și dezvoltarea industrială. În plus, situația socială este gravă, cu angajații CFM protestând din cauza salariilor neplătite, iar statul riscă să rămână fără un operator viabil pentru transportul public.

Pentru a evita dispariția completă a Căilor Ferate ale Moldovei, economistul sugerează măsuri urgente, printre care: utilizarea fondurilor europene și a parteneriatelor strategice pentru a adapta infrastructura la standardele actuale, profesionalizarea administrației CFM și asigurarea transparenței în utilizarea fondurilor, trecerea la ecartamentul european pentru a facilita conexiunile rapide și eficiente și adaptarea CFM la cerințele economiei moderne prin dezvoltarea transportului intermodal. „Dacă nu se iau măsuri imediate, Moldova riscă să piardă definitiv sistemul feroviar, iar costurile economice vor fi ireversibile”, conchide Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marfuri #transport #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, anunță că rectificarea bugetară și ajustările făcute pe parcursul anului au permis acoperirea principalelor poziții de cheltuieli, iar execuția bugetară ar putea duce la un deficit mai mic decât cel planificat inițial. Potrivit acestuia, chiar dacă au fost aprobate credite și alocări suplimentare, unele proiecte vor continua să fie subexecutate, ceea ce va reduce deficitul real.

„Dacă în urma rectificării vom avea anumite neexecutări, deficitul efectiv la sfârșitul anului va scădea de la 5,2% și chiar mai jos. Potențial poate coborî sub 5%”, a declarat ministrul.

Gavriliță a precizat că această situație oferă Guvernului o anumită marjă pentru a porni anul 2026 cu un deficit planificat puțin mai mare, având în vedere că, în practică, o parte din cheltuieli nu vor fi realizate la timp. „Miza este să îmbunătățim execuția, dar acceptăm realitatea: unele proiecte vor fi, din păcate, executate cu întârziere”, a subliniat el.

Ministrul a adăugat că obiectivul său este ca, până la finalul anului viitor, deficitul bugetar să fie mai mic decât cel prognozat inițial, iar costul finanțării datoriei publice să se reducă. „Deficitul cu care începem ar trebui, spre sfârșitul anului, să fie mai mic, împreună cu un cost mai redus al finanțării datoriei.”

Gavriliță a menționat că aceste ajustări sunt parte a unei abordări prudente în gestionarea finanțelor publice, care ține cont atât de nevoile de dezvoltare, cât și de realitățile din teren privind implementarea proiectelor.