Cifrele unui dezastru național - Căile Ferate ale Moldovei, la un pas de colaps total

Căile Ferate ale Moldovei (CFM) sunt într-o criză profundă, ajungând în 2024 la cel mai grav punct din istoria sa. În 1988, sistemul feroviar moldovenesc transporta peste 20 de milioane de pasageri anual, dar în prezent numărul acestora a scăzut dramatic la sub 650.000, cel mai mic nivel din ultimul secol, conatată economistul Veaceslav Ioniță.

Transportul de mărfuri a înregistrat o evoluție similară, având un declin semnificativ. În anii 1980, CFM transporta aproape 18 milioane de tone de mărfuri. După o ușoară creștere în perioada 2022-2023, datorată fluxului de mărfuri din Ucraina, atingând 4 milioane de tone, volumul transportat în 2024 a scăzut sub 2,5 milioane de tone, un minim istoric.

Actuala situație a CFM se datorează mai multor factori acumulati în timp. În prezent, CFM operează la doar 4% din capacitatea sa istorică, iar angajații sunt nevoiți să protesteze din cauza salariilor neplătite. Cauzele principale ale colapsului includ:

Lipsa investițiilor și managementul defectuos: CFM nu a fost modernizat în ultimele decenii, iar lipsa unei viziuni clare a blocat orice inițiativă de revitalizare.
Infrastructura inadecvată: Ecartamentul feroviar moldovenesc este orientat spre est, ceea ce limitează conectivitatea țării cu Europa, în timp ce fluxurile comerciale și de pasageri se îndreaptă spre vest.
Lipsa unei strategii economice coerente: Autoritățile au fost de părere că sistemul se va redresa de la sine, fără investiții sau reforme serioase.

Transportul feroviar a devenit irelevant pentru economia Moldovei, iar firmele sunt forțate să recurgă la alternative mai costisitoare, cum ar fi transportul rutier. Astfel, costurile logistice cresc, ceea ce afectează negativ exporturile și dezvoltarea industrială. În plus, situația socială este gravă, cu angajații CFM protestând din cauza salariilor neplătite, iar statul riscă să rămână fără un operator viabil pentru transportul public.

Pentru a evita dispariția completă a Căilor Ferate ale Moldovei, economistul sugerează măsuri urgente, printre care: utilizarea fondurilor europene și a parteneriatelor strategice pentru a adapta infrastructura la standardele actuale, profesionalizarea administrației CFM și asigurarea transparenței în utilizarea fondurilor, trecerea la ecartamentul european pentru a facilita conexiunile rapide și eficiente și adaptarea CFM la cerințele economiei moderne prin dezvoltarea transportului intermodal. „Dacă nu se iau măsuri imediate, Moldova riscă să piardă definitiv sistemul feroviar, iar costurile economice vor fi ireversibile”, conchide Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marfuri #transport #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).