Cina cea de taină, transformată în siesta periodică? Un sol de Kremlin a venit la Chișinău. S-a interesat de enclavă

Ministrul de Externe, Nicu Popescu anunță că la Chișinău a venit viceministrul rus de externe Andrei Rudenko.

Am făcut un schimb de opinii pe marginea procesului de reglementare a conflictului transnistrean, fiind vocalizat interesul comun privind reluarea negocierilor în formatul „5+2”. De asemenea, a fost reiterată și poziția autorităților moldovenești cu privire la necesitatea reluării procesului de retragere a trupelor ruse și evacuarea / distrugerea munițiilor stocate la depozitul militar de la Cobasna. În acest sens am confirmat disponibilitatea țării noastre pentru interacțiune pe subiectele menționate”, a punctat Popescu.

Popescu spune că o temă aparte a discuțiilor a vizat evoluțiile din ultima perioadă referitoare la securitatea regională. Am subliniat importanța identificării unor soluții politice bazate pe dialog și evitarea oricăror scenarii și acțiuni militare, fiind evidențiată importanța respectării stricte a normelor și principiilor fundamentale ale dreptului internațional, în baza suveranității și integrității teritoriale a tuturor statelor din regiune.

În ultima vreme liderul nerecunoscutei enclave din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski a lansat nenumărate acuzații în adresa Chișinăului că ar fi instituit blocada regiunii și nu respectă acordurile pe care le-a semnat anterior cu participarea mediatorilor de la OSCE, Rusia, Ucraina și a observatori din SUA și UE.

Moldova a organizat un blocaj bancar pentru noi. Nu înregistrează conturile bancare ale subiecților noștri, interzice conversia valutară și alte operațiuni bancare”, a spus Krasnoselsk. Potrivit liderului separatist, Chișinăul a realizat și prin intermediul UE interzicerea importului de deșeuri feroase către una dintre cele mai mari întreprinderi din regiune – fabrica metalurgică de la Râbnița.

#transnistria #gaz #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.