Cina cea de taină, transformată în siesta periodică? Un sol de Kremlin a venit la Chișinău. S-a interesat de enclavă

Ministrul de Externe, Nicu Popescu anunță că la Chișinău a venit viceministrul rus de externe Andrei Rudenko.

Am făcut un schimb de opinii pe marginea procesului de reglementare a conflictului transnistrean, fiind vocalizat interesul comun privind reluarea negocierilor în formatul „5+2”. De asemenea, a fost reiterată și poziția autorităților moldovenești cu privire la necesitatea reluării procesului de retragere a trupelor ruse și evacuarea / distrugerea munițiilor stocate la depozitul militar de la Cobasna. În acest sens am confirmat disponibilitatea țării noastre pentru interacțiune pe subiectele menționate”, a punctat Popescu.

Popescu spune că o temă aparte a discuțiilor a vizat evoluțiile din ultima perioadă referitoare la securitatea regională. Am subliniat importanța identificării unor soluții politice bazate pe dialog și evitarea oricăror scenarii și acțiuni militare, fiind evidențiată importanța respectării stricte a normelor și principiilor fundamentale ale dreptului internațional, în baza suveranității și integrității teritoriale a tuturor statelor din regiune.

În ultima vreme liderul nerecunoscutei enclave din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski a lansat nenumărate acuzații în adresa Chișinăului că ar fi instituit blocada regiunii și nu respectă acordurile pe care le-a semnat anterior cu participarea mediatorilor de la OSCE, Rusia, Ucraina și a observatori din SUA și UE.

Moldova a organizat un blocaj bancar pentru noi. Nu înregistrează conturile bancare ale subiecților noștri, interzice conversia valutară și alte operațiuni bancare”, a spus Krasnoselsk. Potrivit liderului separatist, Chișinăul a realizat și prin intermediul UE interzicerea importului de deșeuri feroase către una dintre cele mai mari întreprinderi din regiune – fabrica metalurgică de la Râbnița.

#transnistria #gaz #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea recentă a taxei pe avere în Norvegia, menită să aducă 146 milioane de dolari în plus la bugetul de stat anual, a avut un efect complet opus: cei mai bogați cetățeni ai țării, cu o avere estimată la 54 de miliarde de dolari, au părăsit țara.

Potrivit datelor prezentate de CitizenX, plecarea acestor ultra-bogați a dus la o pierdere estimată de 594 milioane de dolari în venituri din taxarea averii, care ar fi fost impozitate cu o rată de 1,1%.

În loc de un câștig, efectul net asupra bugetului este o scădere de peste 448 milioane de dolari anual.

Această situație scoate în evidență riscurile potențiale ale taxării agresive a marilor averi într-o economie deschisă și mobilă. Deși intenția a fost de a spori echitatea fiscală și veniturile statului, rezultatul a fost o migrație accelerată a capitalului privat, cu efecte bugetare negative și pierderi în competitivitatea fiscală a țării.