Cina cea de taină, transformată în siesta periodică? Un sol de Kremlin a venit la Chișinău. S-a interesat de enclavă

Ministrul de Externe, Nicu Popescu anunță că la Chișinău a venit viceministrul rus de externe Andrei Rudenko.

Am făcut un schimb de opinii pe marginea procesului de reglementare a conflictului transnistrean, fiind vocalizat interesul comun privind reluarea negocierilor în formatul „5+2”. De asemenea, a fost reiterată și poziția autorităților moldovenești cu privire la necesitatea reluării procesului de retragere a trupelor ruse și evacuarea / distrugerea munițiilor stocate la depozitul militar de la Cobasna. În acest sens am confirmat disponibilitatea țării noastre pentru interacțiune pe subiectele menționate”, a punctat Popescu.

Popescu spune că o temă aparte a discuțiilor a vizat evoluțiile din ultima perioadă referitoare la securitatea regională. Am subliniat importanța identificării unor soluții politice bazate pe dialog și evitarea oricăror scenarii și acțiuni militare, fiind evidențiată importanța respectării stricte a normelor și principiilor fundamentale ale dreptului internațional, în baza suveranității și integrității teritoriale a tuturor statelor din regiune.

În ultima vreme liderul nerecunoscutei enclave din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski a lansat nenumărate acuzații în adresa Chișinăului că ar fi instituit blocada regiunii și nu respectă acordurile pe care le-a semnat anterior cu participarea mediatorilor de la OSCE, Rusia, Ucraina și a observatori din SUA și UE.

Moldova a organizat un blocaj bancar pentru noi. Nu înregistrează conturile bancare ale subiecților noștri, interzice conversia valutară și alte operațiuni bancare”, a spus Krasnoselsk. Potrivit liderului separatist, Chișinăul a realizat și prin intermediul UE interzicerea importului de deșeuri feroase către una dintre cele mai mari întreprinderi din regiune – fabrica metalurgică de la Râbnița.

#transnistria #gaz #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova va fi supusă unei reforme structurale majore, care prevede separarea activității în două companii distincte, începând cu anul 2026. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, care susține că măsura este necesară pentru eficientizarea domeniului feroviar.

Potrivit oficialului, una dintre entități va administra infrastructura feroviară și va rămâne integral în proprietatea statului, iar cealaltă va presta servicii de transport de marfă și pasageri, funcționând ca agent economic independent.

„Unul poate primi subvenții de la stat, pentru că infrastructura va fi componenta de monopol a statului, fără drept de a fi privatizată. Cel de-al doilea este un agent economic, care trebuie să-și câștige existența prin servicii acordate persoanelor juridice și fizice pe teritoriul Republicii Moldova și nu numai. De asta este obligatoriu de împărțit”, a declarat Vladimir Bolea, în cadrul unui club de presă.

Ministrul a precizat că cele două companii vor fi înregistrate separat la Agenția Servicii Publice, iar procesul de reorganizare ar urma să fie finalizat pe parcursul anului 2026.

Pe fondul dificultăților financiare persistente, conducerea CFM a decis trimiterea în concediu tehnic forțat a aproximativ 30% dintre angajații din administrație, în perioada 22 decembrie – 12 ianuarie. Măsura vizează între 700 și 1 000 de persoane care nu sunt implicate direct în circulația trenurilor sau în organizarea transportului feroviar, aceștia urmând să primească 55% din salariu pe durata concediului.

Directorul CFM, Sergiu Cotelnic, a declarat că această decizie ar urma să aducă economii de circa 7–8 milioane de lei și are drept scop evitarea acumulării unor datorii suplimentare. Potrivit lui, restanțele salariale depășesc în prezent circa 100 de milioane de lei. Au fost achitate deja salariile restante pentru luna august, iar celelalte plăți vor fi efectuate pe măsura identificării resurselor financiare.

Ultimele date financiare indică pierderi de 152,4 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, în ușoară scădere față de 156,1 milioane de lei înregistrate în perioada similară a anului trecut.