Cina cea de taină, transformată în siesta periodică? Un sol de Kremlin a venit la Chișinău. S-a interesat de enclavă

Ministrul de Externe, Nicu Popescu anunță că la Chișinău a venit viceministrul rus de externe Andrei Rudenko.

Am făcut un schimb de opinii pe marginea procesului de reglementare a conflictului transnistrean, fiind vocalizat interesul comun privind reluarea negocierilor în formatul „5+2”. De asemenea, a fost reiterată și poziția autorităților moldovenești cu privire la necesitatea reluării procesului de retragere a trupelor ruse și evacuarea / distrugerea munițiilor stocate la depozitul militar de la Cobasna. În acest sens am confirmat disponibilitatea țării noastre pentru interacțiune pe subiectele menționate”, a punctat Popescu.

Popescu spune că o temă aparte a discuțiilor a vizat evoluțiile din ultima perioadă referitoare la securitatea regională. Am subliniat importanța identificării unor soluții politice bazate pe dialog și evitarea oricăror scenarii și acțiuni militare, fiind evidențiată importanța respectării stricte a normelor și principiilor fundamentale ale dreptului internațional, în baza suveranității și integrității teritoriale a tuturor statelor din regiune.

În ultima vreme liderul nerecunoscutei enclave din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski a lansat nenumărate acuzații în adresa Chișinăului că ar fi instituit blocada regiunii și nu respectă acordurile pe care le-a semnat anterior cu participarea mediatorilor de la OSCE, Rusia, Ucraina și a observatori din SUA și UE.

Moldova a organizat un blocaj bancar pentru noi. Nu înregistrează conturile bancare ale subiecților noștri, interzice conversia valutară și alte operațiuni bancare”, a spus Krasnoselsk. Potrivit liderului separatist, Chișinăul a realizat și prin intermediul UE interzicerea importului de deșeuri feroase către una dintre cele mai mari întreprinderi din regiune – fabrica metalurgică de la Râbnița.

#transnistria #gaz #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.