Cine au fost ce mai leneși deputați din Parlament în anul 2022

În anul 2022, în Parlament au fost înaintate 483 de inițiative legislative. 298 dintre ele aparțin deputaților în Parlament, 141 – Guvernului, 37 – Președintelui Republicii Moldova, iar șapte – Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia, potrivit informațiilor publicate de Parlament.

Din totalul inițiativelor legislative, 61,5% sunt ale deputaților în Parlament. 281 dintre proiecte au fost înaintate de fracțiunile parlamentare, iar nouă – de Biroul permanent al Parlamentului.

Pe parcursul anului trecut, Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” a înaintat 219 inițiative legislative, ceea ce constituie peste 45% din numărul total de proiecte înregistrate în Parlament. 49 dintre ele au fost elaborate de președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate. Totodată, 45 de inițiative legislative aparțin fostului președinte al Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, iar 31 – președintelui Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun.

În aceeași perioadă, Fracțiunea Partidului Politic „ȘOR” a înaintat 11 inițiative legislative. Potrivit datelor statistice, deputata Marina Tauber este autoarea a 11 proiecte, iar Reghina Apostolova și Vadim Fotescu au participat la elaborarea a câte șase inițiative legislative.

Dintre cele 483 de acte legislative înaintate, 70 la sută au fost adoptate.

În conformitate cu Constituția Republicii Moldova, dreptul la inițiativă legislativă aparține deputaților, Președintelui Republicii Moldova, Guvernului și Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#legi #deputati #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.