Cine au fost ce mai leneși deputați din Parlament în anul 2022

În anul 2022, în Parlament au fost înaintate 483 de inițiative legislative. 298 dintre ele aparțin deputaților în Parlament, 141 – Guvernului, 37 – Președintelui Republicii Moldova, iar șapte – Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia, potrivit informațiilor publicate de Parlament.

Din totalul inițiativelor legislative, 61,5% sunt ale deputaților în Parlament. 281 dintre proiecte au fost înaintate de fracțiunile parlamentare, iar nouă – de Biroul permanent al Parlamentului.

Pe parcursul anului trecut, Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” a înaintat 219 inițiative legislative, ceea ce constituie peste 45% din numărul total de proiecte înregistrate în Parlament. 49 dintre ele au fost elaborate de președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate. Totodată, 45 de inițiative legislative aparțin fostului președinte al Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, iar 31 – președintelui Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun.

În aceeași perioadă, Fracțiunea Partidului Politic „ȘOR” a înaintat 11 inițiative legislative. Potrivit datelor statistice, deputata Marina Tauber este autoarea a 11 proiecte, iar Reghina Apostolova și Vadim Fotescu au participat la elaborarea a câte șase inițiative legislative.

Dintre cele 483 de acte legislative înaintate, 70 la sută au fost adoptate.

În conformitate cu Constituția Republicii Moldova, dreptul la inițiativă legislativă aparține deputaților, Președintelui Republicii Moldova, Guvernului și Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#legi #deputati #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.