Cine au fost principalii furnizori de țiței al Chinei anul trecut

Rusia a rămas al doilea mare furnizor de ţiţei al Chinei, în 2022, după Arabia Saudită, rafinăriile chinez profitând de preţul scăzut al petrolului rusesc, transmite Reuters.

Anul trecut, importurile Chinei de ţiţei din Rusia au urcat cu 8%, la 86,25 milioane de tone, echivalentul a 1,72 milioane de barili pe zi (bpd), arată datele Administraţiei Vămilor de la Beijing.

În decembrie, China a cumpărat 6,47 milioane de tone de petrol din Rusia, echivalentul a 1,52 milioane bpd, comparativ cu 1,7 milioane bpd în perioada similară din 2021.

În total, Arabia Saudită a livrat Chinei anul trecut 87,49 milioane de tone, echivalentul a 1,77 milioane de barili pe zi, un nivel similar cu cel din 2021.

Analiştii se aşteaptă ca Arabia Saudită să rămână furnizorul dominant de ţiţei al Chinei, după vizita la Riad a preşedintelui Xi Jinping din decembrie, când a anunţat că Beijingul va face demersuri pentru ca să plătească pentru petrol în yuani şi nu în dolari SUA.

De asemenea, datele Administraţiei Vămilor de la Beijing arată că importurile Chinei de ţiţei din Malaezia, deseori folosită ca punct de transfer în ultimii doi ani pentru petrolul provenit din Iran şi Venezuela, aproape s-au dublat în 2022, la 35,68 milioane tone în septembrie, depăşind precedentul record din august, de 3,37 milioane tone.

Livrările de ţiţei din SUA către China s-au situat la 7,89 milioane de tone în 2022, un declin de 31% faţă de 2021.

#furnizor #titei #Arabia Saudita #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.