Cine face jocurile pe piața importurilor românești de energie: Sateliții Rusiei din Germania, Austria, Bulgaria

Firme străine cu legături puternice cu Gazprom fac jocurile în importurile de gaze naturale ale României, care au contat pentru mai mult de 36,5% din totalul consumului în august 2022, ultima lună pentru care Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a emis rapoarte, scrie spotmedia.ro.

Wiee România, încă deținută de Gazprom Schweiz AG deși practic controlată de statul german, a adus în România peste 55% din gazele de import în august. Gazprom Schweiz face parte din Gazprom Germania, aflat în plin proces de naționalizare.

Pe parcursul anului 2022, Wiee România a făcut uneori rocada în topul exportatorilor de gaze cu MET Austria Energy Trade (al doilea cel mai mare importator din august, cu 11,8%), e filiala din Austria a grupului MET înregistrat în Elveția, cu originea în Ungaria.

Alte firme înregistrate în Elveția și în Bulgaria se numără printre importatorii relevanți de gaze și mulți furnizori străini importanți de gaze operează și pe piața angro de electricitate.

Așa, de pildă, pe piața angro de electricitate operează al treilea cel mai mare importator de gaze din august, Axpo Bulgaria EAD (cu 8,51%).

MET Romania Energy, o altă filială a grupului înregistrat în Elveția este pe lista ANRE a furnizorilor de electricitate „cu activitate pe piața cu amănuntul”.

Liderii importurilor de gaze în România

Wiee România a început anul cu 20% cotă de piața gazelor importate de România, a coborât până la 3,82% în aprilie – a doua lună de război al Rusiei în Ucraina, apoi la 1,02% în mai și la 0,7% în iunie, când activitatea sa a intrat în incertitudine, ca urmare a unor sancțiuni decise de grupul Gazprom, ca răspuns la sancțiunile UE aplicate Rusiei – dar a urmat o revenire spectaaculoasă în vară, când a ajuns chiar la 55% din importurile României de gaze, în luna august, după ce în luna iulie făcuse saltul de la 0.7% la 26,8%.

La rândul său, celălalt mare jucător pe piața importurilor României, MET Austria Energy Trade a fost în majoritatea timpului cel mai mare importator de gaze pentru România, cu excepția lunii august (cotă de 11,8%), când Wiee și-a marcat revenirea în forță cu acea pondere de 55%.

MET a contat în ianuarie cu peste 27% din importurile de gaze, în aprilie – cu aproape 20%, în luna mai – aproape 31%, iunie – peste 41%, iar în iulie (când Wiee a revenit pe piață) – aproape 32%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Romania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.