Cine hrănește Europa? Franța, Spania, Italia, Germania, Polonia și Țările de Jos produc 70-80% din alimentele UE

14 Aug. 2024, 11:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Aug. 2024, 11:34 // Actual //  bani.md

Produsele agricole reprezintă partea principală a identității regionale și culturale a țărilor din Europa și reflectă atât tradițiile lor diferite, cât și particularităţile geografice și climatice ale acestora. De exemplu, în Marea Mediterană, legumele și fructele se găsesc din plin, iar în Europa de Nord, carnea și produsele lactate au avut de milenii un rol principal în alimentaţie. Dar, în lumea modernă, tehnologia, nivelul general de dezvoltare economică și subvențiile pe linia Politicii Agricole Comune (PAC) schimbă paradigma și permit țărilor cu o climă mai rece, precum Țările de Jos sau Polonia, să aibă un rol principal în producția de legume, de exemplu, scrie Kapital Bulgaria, potrivit Rador Radio România.

De fapt, doar șase țări sunt responsabile pentru cea mai mare parte a producției principalelor grupuri de culturi și produse alimentare din UE, cum ar fi cerealele, laptele, carnea, legumele și fructele. Acestea sunt Franța, Spania, Italia, Germania, Polonia și Olanda. Alte trei-patru țări își găsesc un loc în top 5 la unele dintre categorii – precum România pentru cereale, Grecia pentru fructe și oleaginoase și Irlanda pentru carne de vită. Astfel, mai puțin de 10 țări europene produc de fapt până la 85% din piața totală a acestor alimente de bază, conform datelor Eurostat pentru 2023.

Dacă ne uităm la structura agriculturii bulgare, vom constata că de ani de zile aceasta a fost din ce în ce mai dominată de producția de cereale în detrimentul suprafeţelor cultivate cu legume și fructe – recolta de cereale din ultimii ani se apropie de 7 milioane de tone, dar chiar și așa Bulgaria nu poate ajunge în top 5 producători din UE, unde anual se produc peste 280 de milioane de tone de cereale și orez. Franța este lider în acest sens, cu o pondere de peste 22% din această producție în 2023, urmată de Germania și Polonia. Spania și România, cu o cotă de aproximativ 7%, completează primele cinci locuri din sector.

Grădinile de legume din Europa sunt în Spania și Italia – aproape jumătate din producția europeană este concentrată în aceste două țări. Franța, Polonia și Țările de Jos sunt următoarele în top 5, iar împreună aceste țări sunt responsabile pentru aproape trei pătrimi din producția de legume a UE, însumând aproape 60 de milioane de tone. Aproape aceleași țări, într-o ordine ușor schimbată, domină puternic şi categoria fructelor și oleaginoaselor – în UE au fost produse în total peste 62 de milioane de tone în 2023. Lider este Italia cu peste 27% din producție, iar Grecia este tot în top 5.

Spania este cel mai mare producător de carne de porc (producția totală în UE este de 20,6 milioane de tone), iar Franța – de carne de vită (6,4 milioane de tone este producția totală). Pe locul doi la ambele categorii se află Germania, iar Irlanda, așa cum era de așteptat, își găsește un loc printre primele cinci pentru carnea de vită. Cel mai mare producător de carne de pui este Polonia, urmată de Spania, Germania, Franța și Italia. O cincime din lapte se produce în Germania – un total de peste 160 de milioane de tone în UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

25 Nov. 2025, 16:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
25 Nov. 2025, 16:11 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova riscă să plătească sute de milioane de lei în plus doar din cauza faptului că Guvernul se împrumută tot mai mult pe piața internă, unde dobânzile sunt de trei ori mai mari decât cele externe. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru ziua.md, în care expertul a explicat cum evoluează datoria publică în 2025, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu pentriu ziua.md.

Potrivit lui Ioniță, Executivul planifica inițial să se împrumute cu aproximativ 44 de miliarde de lei în acest an, dintre care doar opt miliarde ar fi reprezentat creșterea reală a datoriei. Restul banilor erau destinați achitării unor împrumuturi vechi. Între timp, necesarul a crescut, iar până la sfârșitul anului statul ar urma să se împrumute între 45 și 46 de miliarde de lei, afirmă economistul.

Acesta subliniază că situația pe piețele externe este nefavorabilă, ceea ce a împins Guvernul să se bazeze masiv pe piața internă. Diferența de cost este însă uriașă: „În prezent, la FMI te împrumuți cu aproximativ 3%, iar pe piața internă ultimele tranzacții sunt la 9,4%”, a precizat Ioniță.

Economistul a exemplificat pierderile: doar la un împrumut de trei miliarde de lei, diferența de aproximativ șase puncte procentuale față de finanțarea externă generează un cost suplimentar de circa 180 milioane de lei pe an, bani plătiți exclusiv din dobânzi.

Ioniță afirmă că îndatorarea pe intern este de patru ori mai scumpă decât cea externă atunci când se raportează costul total în lei al datoriei, ceea ce pune presiune suplimentară asupra bugetului și a contribuabililor.

Potrivit expertului, statul va continua să se împrumute accelerat până la sfârșitul anului, dar fără o restructurare a strategiei datoriilor, povara financiară va rămâne una ridicată și nesustenabilă.

Ultimle date ale Ministereului Finanțelor arată că la sfârșitul lunii octombrie, datoria de stat internă la valoarea nominală, comparativ cu situaţia de la începutul anului, s-a majorat cu 4,7 miliarde de lei şi a constituit 48,6 miliarde de lei. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 5,7 miliarde de lei la
valoarea nominală și a emisiunii VMS prin intermediul platformei electronice eVMS.md cu 451,81 mil.lei, precum și din contul răscumpărării VMS convertite în
sumă de 1,08 miliarde de lei și a răscumpărării VMS emise pentru unele scopuri stabilite de lege în sumă de 360,0 mil.lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII