Cine hrănește Europa? Franța, Spania, Italia, Germania, Polonia și Țările de Jos produc 70-80% din alimentele UE

Produsele agricole reprezintă partea principală a identității regionale și culturale a țărilor din Europa și reflectă atât tradițiile lor diferite, cât și particularităţile geografice și climatice ale acestora. De exemplu, în Marea Mediterană, legumele și fructele se găsesc din plin, iar în Europa de Nord, carnea și produsele lactate au avut de milenii un rol principal în alimentaţie. Dar, în lumea modernă, tehnologia, nivelul general de dezvoltare economică și subvențiile pe linia Politicii Agricole Comune (PAC) schimbă paradigma și permit țărilor cu o climă mai rece, precum Țările de Jos sau Polonia, să aibă un rol principal în producția de legume, de exemplu, scrie Kapital Bulgaria, potrivit Rador Radio România.

De fapt, doar șase țări sunt responsabile pentru cea mai mare parte a producției principalelor grupuri de culturi și produse alimentare din UE, cum ar fi cerealele, laptele, carnea, legumele și fructele. Acestea sunt Franța, Spania, Italia, Germania, Polonia și Olanda. Alte trei-patru țări își găsesc un loc în top 5 la unele dintre categorii – precum România pentru cereale, Grecia pentru fructe și oleaginoase și Irlanda pentru carne de vită. Astfel, mai puțin de 10 țări europene produc de fapt până la 85% din piața totală a acestor alimente de bază, conform datelor Eurostat pentru 2023.

Dacă ne uităm la structura agriculturii bulgare, vom constata că de ani de zile aceasta a fost din ce în ce mai dominată de producția de cereale în detrimentul suprafeţelor cultivate cu legume și fructe – recolta de cereale din ultimii ani se apropie de 7 milioane de tone, dar chiar și așa Bulgaria nu poate ajunge în top 5 producători din UE, unde anual se produc peste 280 de milioane de tone de cereale și orez. Franța este lider în acest sens, cu o pondere de peste 22% din această producție în 2023, urmată de Germania și Polonia. Spania și România, cu o cotă de aproximativ 7%, completează primele cinci locuri din sector.

Grădinile de legume din Europa sunt în Spania și Italia – aproape jumătate din producția europeană este concentrată în aceste două țări. Franța, Polonia și Țările de Jos sunt următoarele în top 5, iar împreună aceste țări sunt responsabile pentru aproape trei pătrimi din producția de legume a UE, însumând aproape 60 de milioane de tone. Aproape aceleași țări, într-o ordine ușor schimbată, domină puternic şi categoria fructelor și oleaginoaselor – în UE au fost produse în total peste 62 de milioane de tone în 2023. Lider este Italia cu peste 27% din producție, iar Grecia este tot în top 5.

Spania este cel mai mare producător de carne de porc (producția totală în UE este de 20,6 milioane de tone), iar Franța – de carne de vită (6,4 milioane de tone este producția totală). Pe locul doi la ambele categorii se află Germania, iar Irlanda, așa cum era de așteptat, își găsește un loc printre primele cinci pentru carnea de vită. Cel mai mare producător de carne de pui este Polonia, urmată de Spania, Germania, Franța și Italia. O cincime din lapte se produce în Germania – un total de peste 160 de milioane de tone în UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.