Cine hrănește Europa? Franța, Spania, Italia, Germania, Polonia și Țările de Jos produc 70-80% din alimentele UE

Produsele agricole reprezintă partea principală a identității regionale și culturale a țărilor din Europa și reflectă atât tradițiile lor diferite, cât și particularităţile geografice și climatice ale acestora. De exemplu, în Marea Mediterană, legumele și fructele se găsesc din plin, iar în Europa de Nord, carnea și produsele lactate au avut de milenii un rol principal în alimentaţie. Dar, în lumea modernă, tehnologia, nivelul general de dezvoltare economică și subvențiile pe linia Politicii Agricole Comune (PAC) schimbă paradigma și permit țărilor cu o climă mai rece, precum Țările de Jos sau Polonia, să aibă un rol principal în producția de legume, de exemplu, scrie Kapital Bulgaria, potrivit Rador Radio România.

De fapt, doar șase țări sunt responsabile pentru cea mai mare parte a producției principalelor grupuri de culturi și produse alimentare din UE, cum ar fi cerealele, laptele, carnea, legumele și fructele. Acestea sunt Franța, Spania, Italia, Germania, Polonia și Olanda. Alte trei-patru țări își găsesc un loc în top 5 la unele dintre categorii – precum România pentru cereale, Grecia pentru fructe și oleaginoase și Irlanda pentru carne de vită. Astfel, mai puțin de 10 țări europene produc de fapt până la 85% din piața totală a acestor alimente de bază, conform datelor Eurostat pentru 2023.

Dacă ne uităm la structura agriculturii bulgare, vom constata că de ani de zile aceasta a fost din ce în ce mai dominată de producția de cereale în detrimentul suprafeţelor cultivate cu legume și fructe – recolta de cereale din ultimii ani se apropie de 7 milioane de tone, dar chiar și așa Bulgaria nu poate ajunge în top 5 producători din UE, unde anual se produc peste 280 de milioane de tone de cereale și orez. Franța este lider în acest sens, cu o pondere de peste 22% din această producție în 2023, urmată de Germania și Polonia. Spania și România, cu o cotă de aproximativ 7%, completează primele cinci locuri din sector.

Grădinile de legume din Europa sunt în Spania și Italia – aproape jumătate din producția europeană este concentrată în aceste două țări. Franța, Polonia și Țările de Jos sunt următoarele în top 5, iar împreună aceste țări sunt responsabile pentru aproape trei pătrimi din producția de legume a UE, însumând aproape 60 de milioane de tone. Aproape aceleași țări, într-o ordine ușor schimbată, domină puternic şi categoria fructelor și oleaginoaselor – în UE au fost produse în total peste 62 de milioane de tone în 2023. Lider este Italia cu peste 27% din producție, iar Grecia este tot în top 5.

Spania este cel mai mare producător de carne de porc (producția totală în UE este de 20,6 milioane de tone), iar Franța – de carne de vită (6,4 milioane de tone este producția totală). Pe locul doi la ambele categorii se află Germania, iar Irlanda, așa cum era de așteptat, își găsește un loc printre primele cinci pentru carnea de vită. Cel mai mare producător de carne de pui este Polonia, urmată de Spania, Germania, Franța și Italia. O cincime din lapte se produce în Germania – un total de peste 160 de milioane de tone în UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Spitalele regionale din Bălți și Cahul nu vor fi finalizate în termenele vehiculate anterior, iar inaugurarea acestora este realistă abia în jurul anilor 2030–2031. Declarația a fost făcută de ministrul Sănătății, Emil Ceban, în cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei.

Potrivit ministrului, termenul din 2028 este deja exclus. „Este clar că ne luăm rămas-bun de la anul 2028. Nu va fi gata atunci. Sperăm însă că până în 2030, în primul rând spitalul din Cahul, iar apoi și cel din Bălți”, a declarat Ceban.

Ministrul a explicat că spitalul din Cahul a avansat mai rapid din punct de vedere procedural, întrucât este amplasat pe același teritoriu, lângă spitalul existent, iar studiul de fezabilitate și conceptul au fost realizate într-un mod mai coerent. În schimb, la Bălți proiectul a fost mai complicat, din cauza identificării unui teren nou, situat în afara municipiului, în localitatea Corlăteni, și a procedurilor de licitație aferente. Aceste blocaje au dus la pierderea a unu-doi ani în procesul de implementare.

Emil Ceban a subliniat că cele două spitale sunt proiecte strategice pentru Republica Moldova, menite să schimbe fundamental arhitectura sistemului medical. „Vorbim despre spitale regionale, astfel încât oamenii să nu mai fie nevoiți să vină la Chișinău pentru o mare parte din serviciile medicale”, a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, autoritățile își propun ca spitalele din Bălți și Cahul să funcționeze la un nivel superior de performanță, inclusiv ca spitale universitare, cu profesori, studenți și rezidenți, pentru a asigura sustenabilitatea resurselor umane. De asemenea, este prevăzută descentralizarea serviciilor oncologice, care vor fi disponibile obligatoriu în ambele spitale, precum și dezvoltarea medicinei minim invazive și a altor specialități de înaltă performanță.

Ministrul Sănătății a menționat că autoritățile au învățat din greșelile anterioare și că proiectele beneficiază de sprijinul partenerilor internaționali, fiind incluse în planul de dezvoltare al țării. „Avem susținere și trebuie să le facem. 2030 este un termen realist”, a conchis Emil Ceban.