Cine hrănește Europa? Franța, Spania, Italia, Germania, Polonia și Țările de Jos produc 70-80% din alimentele UE

Produsele agricole reprezintă partea principală a identității regionale și culturale a țărilor din Europa și reflectă atât tradițiile lor diferite, cât și particularităţile geografice și climatice ale acestora. De exemplu, în Marea Mediterană, legumele și fructele se găsesc din plin, iar în Europa de Nord, carnea și produsele lactate au avut de milenii un rol principal în alimentaţie. Dar, în lumea modernă, tehnologia, nivelul general de dezvoltare economică și subvențiile pe linia Politicii Agricole Comune (PAC) schimbă paradigma și permit țărilor cu o climă mai rece, precum Țările de Jos sau Polonia, să aibă un rol principal în producția de legume, de exemplu, scrie Kapital Bulgaria, potrivit Rador Radio România.

De fapt, doar șase țări sunt responsabile pentru cea mai mare parte a producției principalelor grupuri de culturi și produse alimentare din UE, cum ar fi cerealele, laptele, carnea, legumele și fructele. Acestea sunt Franța, Spania, Italia, Germania, Polonia și Olanda. Alte trei-patru țări își găsesc un loc în top 5 la unele dintre categorii – precum România pentru cereale, Grecia pentru fructe și oleaginoase și Irlanda pentru carne de vită. Astfel, mai puțin de 10 țări europene produc de fapt până la 85% din piața totală a acestor alimente de bază, conform datelor Eurostat pentru 2023.

Dacă ne uităm la structura agriculturii bulgare, vom constata că de ani de zile aceasta a fost din ce în ce mai dominată de producția de cereale în detrimentul suprafeţelor cultivate cu legume și fructe – recolta de cereale din ultimii ani se apropie de 7 milioane de tone, dar chiar și așa Bulgaria nu poate ajunge în top 5 producători din UE, unde anual se produc peste 280 de milioane de tone de cereale și orez. Franța este lider în acest sens, cu o pondere de peste 22% din această producție în 2023, urmată de Germania și Polonia. Spania și România, cu o cotă de aproximativ 7%, completează primele cinci locuri din sector.

Grădinile de legume din Europa sunt în Spania și Italia – aproape jumătate din producția europeană este concentrată în aceste două țări. Franța, Polonia și Țările de Jos sunt următoarele în top 5, iar împreună aceste țări sunt responsabile pentru aproape trei pătrimi din producția de legume a UE, însumând aproape 60 de milioane de tone. Aproape aceleași țări, într-o ordine ușor schimbată, domină puternic şi categoria fructelor și oleaginoaselor – în UE au fost produse în total peste 62 de milioane de tone în 2023. Lider este Italia cu peste 27% din producție, iar Grecia este tot în top 5.

Spania este cel mai mare producător de carne de porc (producția totală în UE este de 20,6 milioane de tone), iar Franța – de carne de vită (6,4 milioane de tone este producția totală). Pe locul doi la ambele categorii se află Germania, iar Irlanda, așa cum era de așteptat, își găsește un loc printre primele cinci pentru carnea de vită. Cel mai mare producător de carne de pui este Polonia, urmată de Spania, Germania, Franța și Italia. O cincime din lapte se produce în Germania – un total de peste 160 de milioane de tone în UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.