Cine și cum poate deveni președintele Republicii Moldova: proceduri și criterii de alegere

Chiar dacă în spațiul public se discută despre eventualul număr mare ai candidaților pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, procedurile și criteriile nu sunt simple de îndeplinit.

Conform prevederilor Codului electoral, pentru a fi înregistrați de CEC, toți candidații la funcția de președinte al Republicii Moldova trebuie să depună liste de subscripție, care conțin semnăturile a cel puțin 15.000 și nu mai mult de 25000 de alegători din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova. Se consideră conforme cu această prevedere unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi ale R. Moldova în care au fost colectate nu mai puțin de 600 de semnături. Această prevedere este contestată de mai mulți analiști, care o consideră abuzivă, dat fiind numărul ridicat de semnături necesare.

În ceea ce privește data alegerilor prezidențiale se stabilește cel târziu cu 30 de zile înainte de expirarea mandatului președintelui în exercițiu. În caz de vacanță a funcției de președinte, data alegerilor se stabilește într-un termen de două luni din ziua în care a intervenit vacanța.

Candidatul la funcția de Președinte trebuie să aibă cel puțin 40 de ani, să fi locuit în Republica Moldova timp de cel puțin 10 ani și să posede limba de stat. Mandatul Președintelui durează 4 ani și poate fi prelungit în caz de război sau catastrofă, dar nici o persoană nu poate ocupa funcția pentru mai mult de două mandate consecutive.

Alegerile prezidențiale din acest an vor fi organizate în toamnă, deși data exactă încă nu a fost stabilită.

Până în prezent, candidatura la funcția de președinte și-a anunțat-o Maia Sandu, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, precum și Ion Chicu a declarat public că PDCM va avea propriul candidat. Indirect a sugerat că ar putea candida Tudor Ulianovschi fostul ministru de Externe și Irina Vlah fostul bașcan al Găgăuziei.

Totodată, dacă să evaluăm capacitățile partidelor din Republica Moldova, ar putea colecta semnături și respectiv înainta candidați: PAS, PSRM, PSDE, partidele afiliate lui Ilan Șor, MAN, precum și eventuale blocuri electorale, cum ar fi Blocul Politic și Electoral, format din Partidul Popular European din Moldova (PPDA), Liga Orașelor și Comunelor (LOC) și Partidul Schimbării și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB).

Pentru prima dată alegerile prezidențiale în Republica, după 16 ani, au fost organizate pe 30 octombrie 2016. Din 1994 până în 2000, șeful statului a fost ales prin vot direct de cetățeni, iar începând cu 2000, Constituția a fost modificată, astfel că această atribuție a revenit Parlamentului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coalitii #blocuri #alegeri #Moldova #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova s-au redus în trimestrul III 2025 cu 2,9% față de perioada anterioară și au totalizat 463,75 milioane de dolari SUA, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei în Balanța de plăți. Volumul acestora a reprezentat 7,6% din Produsul Intern Brut.

Scăderea a fost determinată în principal de diminuarea intrărilor din remunerarea netă a salariaților, care s-au redus cu 24,21 milioane de dolari. În același timp, transferurile personale și transferurile de capital între gospodăriile populației au înregistrat creșteri de 5,56 milioane de dolari și, respectiv, 4,78 milioane de dolari.

Atât intrările, cât și ieșirile de remiteri personale au avut ca principală destinație și proveniență Uniunea Europeană. Remiterile provenite din UE s-au majorat cu 2,6% față de trimestrul precedent și au constituit 62,7% din total. În schimb, remiterile din CSI s-au diminuat de 4,6 ori, având o pondere de doar 1,8%. Intrările din alte țări au crescut cu 5,8% și au reprezentat 35,4% din total.

Pe de altă parte, remiterile personale plătite nerezidenților au crescut cu 10% în trimestrul III 2025. Majorarea a fost alimentată de sporirea transferurilor de capital între gospodăriile populației, cu 11,20 milioane de dolari, și a transferurilor personale, cu 3,47 milioane de dolari, în timp ce remunerarea netă a salariaților a scăzut ușor, cu 0,70 milioane de dolari.

Ieșirile de remiteri către Uniunea Europeană au avansat cu 23,7% și au concentrat 69,3% din totalul plăților. Transferurile către alte țări au crescut cu 20,7%, cu o pondere de 26,8%, în timp ce ieșirile către CSI s-au redus de 3,2 ori, coborând la 3,9% din total.