Cine și cum poate deveni președintele Republicii Moldova: proceduri și criterii de alegere

Chiar dacă în spațiul public se discută despre eventualul număr mare ai candidaților pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, procedurile și criteriile nu sunt simple de îndeplinit.

Conform prevederilor Codului electoral, pentru a fi înregistrați de CEC, toți candidații la funcția de președinte al Republicii Moldova trebuie să depună liste de subscripție, care conțin semnăturile a cel puțin 15.000 și nu mai mult de 25000 de alegători din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova. Se consideră conforme cu această prevedere unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi ale R. Moldova în care au fost colectate nu mai puțin de 600 de semnături. Această prevedere este contestată de mai mulți analiști, care o consideră abuzivă, dat fiind numărul ridicat de semnături necesare.

În ceea ce privește data alegerilor prezidențiale se stabilește cel târziu cu 30 de zile înainte de expirarea mandatului președintelui în exercițiu. În caz de vacanță a funcției de președinte, data alegerilor se stabilește într-un termen de două luni din ziua în care a intervenit vacanța.

Candidatul la funcția de Președinte trebuie să aibă cel puțin 40 de ani, să fi locuit în Republica Moldova timp de cel puțin 10 ani și să posede limba de stat. Mandatul Președintelui durează 4 ani și poate fi prelungit în caz de război sau catastrofă, dar nici o persoană nu poate ocupa funcția pentru mai mult de două mandate consecutive.

Alegerile prezidențiale din acest an vor fi organizate în toamnă, deși data exactă încă nu a fost stabilită.

Până în prezent, candidatura la funcția de președinte și-a anunțat-o Maia Sandu, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, precum și Ion Chicu a declarat public că PDCM va avea propriul candidat. Indirect a sugerat că ar putea candida Tudor Ulianovschi fostul ministru de Externe și Irina Vlah fostul bașcan al Găgăuziei.

Totodată, dacă să evaluăm capacitățile partidelor din Republica Moldova, ar putea colecta semnături și respectiv înainta candidați: PAS, PSRM, PSDE, partidele afiliate lui Ilan Șor, MAN, precum și eventuale blocuri electorale, cum ar fi Blocul Politic și Electoral, format din Partidul Popular European din Moldova (PPDA), Liga Orașelor și Comunelor (LOC) și Partidul Schimbării și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB).

Pentru prima dată alegerile prezidențiale în Republica, după 16 ani, au fost organizate pe 30 octombrie 2016. Din 1994 până în 2000, șeful statului a fost ales prin vot direct de cetățeni, iar începând cu 2000, Constituția a fost modificată, astfel că această atribuție a revenit Parlamentului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coalitii #blocuri #alegeri #Moldova #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, a participat la o întrevedere la nivel înalt cu Marta Kos, Comisara Europeană pentru Extindere, alături de conducerea Eurochambres și reprezentanți ai camerelor de comerț din țările candidate și potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Întâlnirea s-a desfășurat în contextul intensificării dialogului privind extinderea UE și a vizat rolul strategic al camerelor de comerț în procesul de integrare europeană, cu accent pe sprijinirea mediului de afaceri, a întreprinderilor mici și mijlocii, și pe consolidarea cooperării economice între state.

În intervenția sa, Sergiu Harea a subliniat angajamentul activ al CCI a RM în susținerea IMM-urilor din Republica Moldova, promovarea reformelor economice și armonizarea cu standardele europene. Acesta a menționat implicarea în inițiative precum rețeaua Enterprise Europe Network și programul Erasmus pentru Tinerii Antreprenori, care facilitează integrarea antreprenorilor moldoveni în piața unică europeană.

Totodată, Harea a propus lansarea unui program dedicat schimbului de bune practici între camerele de comerț din țările candidate și cele din statele membre ale UE, în vederea accelerării procesului de convergență economică și instituțională.