Cine și cum poate deveni președintele Republicii Moldova: proceduri și criterii de alegere

26 Feb. 2024, 09:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Feb. 2024, 09:27 // Actual //  bani.md

Chiar dacă în spațiul public se discută despre eventualul număr mare ai candidaților pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, procedurile și criteriile nu sunt simple de îndeplinit.

Conform prevederilor Codului electoral, pentru a fi înregistrați de CEC, toți candidații la funcția de președinte al Republicii Moldova trebuie să depună liste de subscripție, care conțin semnăturile a cel puțin 15.000 și nu mai mult de 25000 de alegători din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova. Se consideră conforme cu această prevedere unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi ale R. Moldova în care au fost colectate nu mai puțin de 600 de semnături. Această prevedere este contestată de mai mulți analiști, care o consideră abuzivă, dat fiind numărul ridicat de semnături necesare.

În ceea ce privește data alegerilor prezidențiale se stabilește cel târziu cu 30 de zile înainte de expirarea mandatului președintelui în exercițiu. În caz de vacanță a funcției de președinte, data alegerilor se stabilește într-un termen de două luni din ziua în care a intervenit vacanța.

Candidatul la funcția de Președinte trebuie să aibă cel puțin 40 de ani, să fi locuit în Republica Moldova timp de cel puțin 10 ani și să posede limba de stat. Mandatul Președintelui durează 4 ani și poate fi prelungit în caz de război sau catastrofă, dar nici o persoană nu poate ocupa funcția pentru mai mult de două mandate consecutive.

Alegerile prezidențiale din acest an vor fi organizate în toamnă, deși data exactă încă nu a fost stabilită.

Până în prezent, candidatura la funcția de președinte și-a anunțat-o Maia Sandu, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, precum și Ion Chicu a declarat public că PDCM va avea propriul candidat. Indirect a sugerat că ar putea candida Tudor Ulianovschi fostul ministru de Externe și Irina Vlah fostul bașcan al Găgăuziei.

Totodată, dacă să evaluăm capacitățile partidelor din Republica Moldova, ar putea colecta semnături și respectiv înainta candidați: PAS, PSRM, PSDE, partidele afiliate lui Ilan Șor, MAN, precum și eventuale blocuri electorale, cum ar fi Blocul Politic și Electoral, format din Partidul Popular European din Moldova (PPDA), Liga Orașelor și Comunelor (LOC) și Partidul Schimbării și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB).

Pentru prima dată alegerile prezidențiale în Republica, după 16 ani, au fost organizate pe 30 octombrie 2016. Din 1994 până în 2000, șeful statului a fost ales prin vot direct de cetățeni, iar începând cu 2000, Constituția a fost modificată, astfel că această atribuție a revenit Parlamentului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Iul. 2026, 18:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
24 Iul. 2026, 18:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege care introduce, pentru prima dată, reguli clare pentru piața criptomonedelor și a altor criptoactive din Republica Moldova. Documentul stabilește cine poate emite și tranzacționa astfel de active, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul, elaborat de Banca Națională a Moldovei, transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA) și face parte din angajamentele asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană. Scopul acestuia este de a crea un cadru legal sigur și transparent pentru dezvoltarea pieței, dar și de a preveni fraudele, spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Legea clasifică criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, tokenuri raportate la active și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare. În același timp, noile reguli nu se vor aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja reglementate ca instrumente financiare, produse de asigurare, fonduri de pensii sau depozite.

O noutate importantă este obligativitatea publicării unei „cărți albe” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că investiția își poate pierde parțial sau integral valoarea și că nu beneficiază de garanția depozitelor.

Totodată, furnizorii de servicii cu criptoactive vor fi obligați să ofere clienților informații complete și corecte, să publice costurile și comisioanele practicate și să respecte cerințe stricte de transparență.

Proiectul stabilește și sancțiuni pentru încălcarea legislației, de la avertismente și suspendarea licențelor până la amenzi de milioane de euro sau de până la 15% din cifra de afaceri, în funcție de gravitatea abaterilor.

Supravegherea pieței va reveni Comisiei Naționale a Pieței Financiare și Băncii Naționale a Moldovei, fiecare instituție urmând să aibă atribuții distincte în autorizarea și monitorizarea participanților la piață.

Proiectul urmează să fie examinat și în lectura a doua, iar dacă va fi adoptat definitiv, legea va intra în vigoare peste șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial.