Cine sunt laureații concursului Pedagogul anului, ediția 2021? Au fost premiați de Ministerul Educației

Astăzi, 5 octombrie 2021, cu ocazia Zilei profesionale a lucrătorilor din învățământ au fost premiați laureații concursului Pedagogul anului, ediția 2021. De asemenea, ministrului educației, Anatolie Topală a venit cu un mesaj de felicitare pentru toate cadrele didactice.

„Pe lângă cunoștințele și abilitățile formate, profesorii ne-au încurajat să înfruntăm dificultățile și să ne asumăm responsabilități, ne-au influențat în mod semnificativ formarea noastră ca personalități, ne-au determinat cele mai importante decizii privind viitorul nostru. Acest fapt argumentează impactul major pe care îl are profesorul asupra fiecărui om, în parte, dar și asupra societății în ansamblu. Trebuie să recunoaștem că ceea ce am devenit azi noi, maturii, se datorează, în mare parte, muncii și perseverenței profesorilor noștri, înțelepciunii cu care ne-au ghidat pașii, mărinimiei și atenției cu care ne-au înconjurat. Toți am avut, în diferite etape ale vieții, anumite modele pe care le admiram: fie primul învățător, fie dirigintele sau profesorul de la disciplina preferată, fie antrenorul sportiv, fie conducătorul muzical, fie conducătorul științific de la facultate sau cel care ne-a călăuzit primele realizări în profesie – și aceste modele s-au perindat în timp, s-au cumulat în unul, căruia îi purtăm recunoștința peste ani”, a menționat ministrul.

De asemenea, la Gala Laureaților Concursului Republican „Pedagogul anului”, ediția 2021, organizată de Ministerul Educației și Cercetării cu ocazia Zilei profesionale a lucrătorilor din învățământ, câștigătorii s-au ales cu premii generoase.

La categoria Educatorul Anului, premiul III a fost acordat Marianei Grițcu, educatoare în cadrul instituției de educație timpurie nr. 1 „Ursuleț”, din satul Corlăteni, raionul Râșcani. Premiul II a fost acordat Irinei Gânga, educatoate în cadrul instituției de educație timpurie nr. 18, de limbă rusă, din municipiul Bălți. Premiul I și titlul Educatorul Anului 2021 a fost conferit Angelei Jovmir, educatoare în cadrul instituției de educație timpurie nr. 52 „Alunelul”, din municipiul Chișinău.

La categoria Învățătorul Anului, premiul III a fost acordat Svetlanei Grinciuc, învățătoare în cadrul liceului teoretic „Ștefan Holban” din satul Cărpineni, raionul Hâncești. Premiul II, a fost acordat Aureliei Mihailiuc, învățătoare la Școala primară nr. 21 „Spiridon Vangheli”, din municipiul Bălți. Premiul I și titlul Învățătorul Anului 2021 a fost conferit Eugeniei Codrean, învățătoare în cadrul Școlii primare nr. 12 „Anton Popovici”, din municipiul Chișinău.

La categoria Profesorul Anului, premiul III a fost Galinei Berbeu, profesoară de limba franceză la liceul teoretic „Vasile Alecsandri” din municipiul Ungheni. Premiul II a fost acordat Anei Saranciuc, profesoară de Chimie la liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din municipiul Bălți. Premiul I, și titlul Profesorul anului 2021 a fost conferit Tatianei Țurcan, profesoară de limba franceză în cadrul liceului teoretic „Principesa Natalia Dadiani” din municipiul Chișinău.

Premiul III la toate cele trei categorii a constituit 15 000 lei, Premiul II – 25 000 lei, iar premiul I – 50 000 lei.

#pedagogul anului #laureati #concurs #ministerul educatiei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.