Cipru introduce un salariu minim pentru prima dată în istoria ţării. Cât va fi

Guvernul din Cipru a anunţat miercuri decizia Consiliului de miniştri de a introduce, pentru prima dată în istoria ţării, un salariu minim naţional, care a fost stabilit la 940 euro pe lună, informează agenţia EFE.

Măsura va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2023. Potrivit Ministerului Muncii din Cipru, în primele şase luni din 2023 salariul va fi cel puţin 885 euro şi că, ulterior, va fi ridicat la pragul minim de 940 euro.

În primele şase luni din 2023 salariul va fi cel puţin 885 euro şi că, ulterior, va fi ridicat la pragul minim de 940 euro.

De asemenea, Kusios a precizat că decretul exclude anumite categorii de lucrători.

„Sunt excluşi cei care lucrează în agricultură, lucrătorii casnici sau cei care lucrează în navigaţie”, a subliniat el.

Ministrul a mai spus că de asemenea sunt excluse persoanele care se pregătesc pentru a obţine un titlu sau o calificare profesională.

„Când angajatorul asigură cazare şi masă, printr-un acord între părţi, se pot face deduceri din bani de 15% pentru mâncare şi 10% pentru cazare. Asta va fi posibil doar printr-un acord şi angajatorul poate, cu un preaviz de 45 de zile, să rezilieze acordul”, a mai afirmat Kusios.

#cipru #angajatori #Salariu minim #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.