Cipru introduce un salariu minim pentru prima dată în istoria ţării. Cât va fi

Guvernul din Cipru a anunţat miercuri decizia Consiliului de miniştri de a introduce, pentru prima dată în istoria ţării, un salariu minim naţional, care a fost stabilit la 940 euro pe lună, informează agenţia EFE.

Măsura va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2023. Potrivit Ministerului Muncii din Cipru, în primele şase luni din 2023 salariul va fi cel puţin 885 euro şi că, ulterior, va fi ridicat la pragul minim de 940 euro.

În primele şase luni din 2023 salariul va fi cel puţin 885 euro şi că, ulterior, va fi ridicat la pragul minim de 940 euro.

De asemenea, Kusios a precizat că decretul exclude anumite categorii de lucrători.

„Sunt excluşi cei care lucrează în agricultură, lucrătorii casnici sau cei care lucrează în navigaţie”, a subliniat el.

Ministrul a mai spus că de asemenea sunt excluse persoanele care se pregătesc pentru a obţine un titlu sau o calificare profesională.

„Când angajatorul asigură cazare şi masă, printr-un acord între părţi, se pot face deduceri din bani de 15% pentru mâncare şi 10% pentru cazare. Asta va fi posibil doar printr-un acord şi angajatorul poate, cu un preaviz de 45 de zile, să rezilieze acordul”, a mai afirmat Kusios.

#cipru #angajatori #Salariu minim #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.