Cofondatorul Dogecoin spune de ce nu va reveni în industria crypto: Este controlată de un puternic cartel al bogaţilor

19 Iul. 2021, 12:03
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
19 Iul. 2021, 12:03 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Jackson Palmer, cocreatorul monedei digitale Dogecoin, dezvoltată iniţial pentru a parodia frenezia criptomonedelor, a explicat – într-una dintre rarele sale declaraţii publice – de ce nu se va întoarce în industria crypto, scrie CNBC.

„Sunt întrebat adesea dacă mă voi întoarce la criptomonede sau dacă îmi voi împărtăşi opiniile cu privire la subiect. Răspunsul meu este un «nu» din toată inima”, a scris Palmer pe Twitter.

În 2013, Palmer şi Billy Markus au creat Dogecoin ca o glumă bazată pe meme-ul „Doge”, care portretizează un câine shiba inu. Markus şi Palmer nu intenţionau ca moneda să fie luată în serios.

Însă Dogecoin a obţinut creşteri masive în ultimul an şi a devenit una dintre cele mai mari 10 criptomonede în funcţie de valoarea de piaţă, atingând anul acesta un maxim de 74 de cenţi. Markus şi Palmer au decis însă să nu profite de pe urma nivelului ridicat de popularitate al monedei, vânzându-şi participaţiile înainte de creşterile uriaşe din ultima perioadă.

Recent, Palmer a criticat persoanele aflate la conducerea industriei crypto, despre care spune că este „controlată de un puternic cartel al bogaţilor” care „au încorporat multe dintre aceleaşi instituţii asociate cu sistemele financiare centralizate pe care pretindeau că vor să le înlocuiască”.

Realitatea Live

11 Ian. 2026, 10:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Ian. 2026, 10:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova își modernizează rapid parcul de utilaje, iar importurile de tehnică specializată au devenit un barometru al investițiilor și al activității din construcții și infrastructură, arată o analiză semnată de economistul Iurie Rija. Potrivit datelor pentru perioada 2023–2025, pe piața locală au intrat 541 de unități de спецтехникă în valoare totală de 394,4 milioane de lei, cu o creștere puternică de la an la an.

Datele indică o accelerare clară a importurilor: de la 103 utilaje în 2023 (71,7 mln lei) la 187 în 2024 (146,5 mln lei), iar în 2025 s-a ajuns la 251 utilaje (176,2 mln lei). Per total, în trei ani, piața a crescut cu +143,7% la număr și +145,6% ca valoare, ceea ce sugerează o relansare a investițiilor și a cererii pentru echipamente în proiecte de infrastructură.

Structura importurilor este puternic concentrată pe două categorii: excavatoare și mini-excavatoare, care însumează aproape 99% din fluxul total. În perioada analizată au fost importate 340 de excavatoare în valoare de 311,3 mln lei – adică 62,8% din numărul total, dar 78,9% din valoare. Prețul mediu al unui excavator importat este estimat la 915,6 mii lei.

Mini-excavatoarele au totalizat 196 unități, în valoare de 79,5 mln lei (36,2% din număr și 20,2% din valoare), cu un preț mediu de 405,8 mii lei – de circa 2,3 ori mai ieftin decât un excavator clasic. Restul categoriilor (excavator-pogruzciк, excavator cu braț lung, cilindru compactor etc.) au avut importuri marginale.

O caracteristică-cheie a pieței este ponderea mare a utilajelor second-hand: 371 unități (68,6%) față de 170 utilaje noi (31,4%). Ca valoare, diferența e mai mică: second-hand-ul însumează 235,7 mln lei (59,8%), iar utilajele noi – 158,7 mln lei (40,2%). Prețul mediu al unei unități noi este de 933,5 mii lei, față de 635,4 mii lei pentru una second-hand.

Totuși, analiza arată o tendință clară: importurile de utilaje noi cresc mai repede. Dacă în 2023 au intrat doar 26 de utilaje noi, în 2025 au fost 98 – aproape de 4 ori mai multe. În același timp, utilajele second-hand au crescut de la 77 la 153.

În segmentul excavatoarelor noi, China este furnizorul principal: 81 de unități (80,2% din număr) și 97,9 mln lei (72,5% din valoare). Urmează volume mici din Polonia, Coreea, Marea Britanie, Japonia, țări UE, Danemarca și Turcia, cu diferențe mari de preț – de la segment bugetar până la utilaje premium.

Pe piața excavatoarelor second-hand, lider este Japonia – 105 unități (43,9%), urmată de Germania (31 unități) și alte state europene, inclusiv Olanda și Marea Britanie. Segmentul second-hand este mult mai fragmentat: 120 de companii au importat excavatoare folosite, față de 23 care au adus excavatoare noi.

Rija evidențiază că mini-excavatoarele au avut o dinamică mai rapidă decât excavatoarele clasice: în 2025 importul a urcat la 101 unități, după 57 în 2024 și 38 în 2023. În acest segment, China este tot lider la utilaje noi, dar cu o pondere mai mică (46,4%), ceea ce indică o concurență mai puternică din partea producătorilor europeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!