Colapsul pe care Putin nu l-a prevăzut: Patru lovituri primite de Rusia, ce anunță prăbușirea

18 Iul. 2023, 07:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Iul. 2023, 07:47 // Actual //  bani.md

Războiul declanșat de Putin în Ucraina acum mai mult de 500 de zile a dus la impunerea a mai multor sancțiuni de către Occident împotriva Rusiei. Colapsul pe care liderul de la Kremlin nu l-a prevăzut înaintea începerii conflictului se produce acum: prăbușirea excedentului de cont curent al Băncii Centrale, a exporturilor, dar și a industriei auto.

Economia Rusiei merge din rău în mai rău, pe măsură ce sancțiunile occidentale lovesc sectoarele cheie ale țării. Rubla a scăzut dramatic, având cel mai mic curs din ultimele 15 luni, potrivit Business Insider.

Necazurile economice ale țării s-au înmulțit de la invadarea Ucrainei la începutul anului trecut. Conflictul a declanșat un val de sancțiuni din partea lumii occidentale. Unii l-au acuzat chiar pe președintele rus Vladimir Putin pentru că a provocat atât de multă durere națiunii, cercetătorii de la Yale spunând că „canibalizează” economia Rusiei în îndemnul său de a cuceri Ucraina.

„Cota leului din economie este controlată de stat, sectorul energetic și cel financiar, iar Putin preia din capitalul de profit al acelor afaceri pentru a le folosi ca borcan de prăjituri pentru cufărul său de război”, au spus cercetătorii Jeffrey Sonnenfeld și Steven Tian de la Universitatea Yale.

Rușii cumpără mai puține mașini. Industria auto din Rusia este o parte a economiei care este strânsă. Phil Rosen a raportat că vânzările de mașini la Moscova au scăzut cu aproape 75% de la izbucnirea războiului din Ucraina. Scăderea a fost alimentată de o combinație de trei factori: creșterea prețurilor, scăderea ofertei și deteriorarea sentimentului consumatorilor.
În același timp, numărul rușilor care cumpără mașini de marcă străină – de obicei privite ca achiziții de lux – s-a apropiat de un impas.

Scaderea exporturilor. Un alt semn că economia Rusiei se frământă este prăbușirea dramatică a balanței sale de cont curent.
Banca centrală a Moscovei a înregistrat o scădere de 93% de la an la an a excedentului de cont curent pentru trimestrul al 2-lea, din aprilie-iunie, a scăzut de la un record de 76,7 miliarde de dolari la 5,4 miliarde de dolari.
Situațiile financiare brute arată cât de grav mușcă țara sancțiunile occidentale, în special sectorul energetic cheie, unde exporturile sale de petrol și gaze au primit un impact uriaș după ce au fost impuse plafoane de preț și interdicții.

Veniturile din exporturile de energie scad. Moscova obține o mare parte din veniturile sale din vânzările de produse petroliere și gaze, dar sancțiunile occidentale au erodat acest flux de venituri.

În iunie, Ministerul de Finanțe al Rusiei a declarat că veniturile din taxele pe petrol și gaze au scăzut cu 36% față de acum un an, la aproximativ 571 de miliarde de ruble, și că profiturile din țiței și produse petroliere au scăzut cu 31%, până la 426 de miliarde de ruble.

Rubla este în cădere liberă. La necazurile Rusiei se adaugă o rublă în scădere. Moneda țării a scăzut la un minimum de 15 luni, un dolar fiind cotat la valoarea de 94,48 de ruble, fenomen declanșat de fuga de capital, scăderea veniturilor fiscale și scăderea rezervelor băncilor centrale.

Preocupările legate de volatilitatea monedei au determinat un val de retrageri interne de la banca centrală a țării, în valoare de peste 1 miliard de dolari. Cursa bancară a fost alimentată în principal de recenta revoltă Wagner.

Slăbirea monedei Rusiei a forțat țara să ia măsuri disperate. Recent, ministrul de externe al Rusiei a cerut țărilor din Asia de Sud-Est să renunțe la dolarul american și să folosească monedele locale pentru a desfășura comerț cu Moscova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 14:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 14:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!