Comisia Europeană a selectat 75 de start-up-uri inovatoare pentru a le oferi finanțare. O companie este din România

Comisia Europeană a selectat 75 de start-up-uri inovatoare, printre care se numără şi o companie din România, după cel de-al doilea termen-limită de evaluare a solicitărilor de finanţare prin intermediul Acceleratorului Consiliului European pentru Inovare (CEI) din acest an, din luna iunie, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Numele companiei româneşti selectate este Amsimcel SRL, un start-up specializat în calculul de înaltă performanţă pentru accelerarea proiectării de circuite integrate, învăţare profundă şi verificarea sistemelor complexe, care a propus proiectul hyperPV, primul cadru de verificare fizică alimentat de unităţi de procesare grafică (GPU).

Aceste 75 de start-up-uri inovatoare au fost selectate ca urmare a unui proces extrem de competitiv, în cadrul căruia 232 de întreprinderi au fost intervievate de jurii formate din investitori şi antreprenori experimentaţi. În total, acestea vor primi finanţare în valoare de aproape 400 milioane euro, într-o combinaţie de granturi şi investiţii de capital. Investiţiile de capital se vor realiza prin intermediul Fondului CEI, care este acum pe deplin operaţional. Întreprinderile selectate sunt larg răspândire geografic, provenind din 21 de ţări. 20% dintre ele au directori-generali femei.

De la lansarea CEI în martie 2021, peste 7.000 de start-up-uri şi IMM-uri şi-au trimis ideile şi peste 4.000 au depus cereri complete. Întreprinderile anunţate luni s-au numărat printre cele 1.006 care au fost invitate la interviu după al doilea termen din 2022, 15 iunie, şi se alătură celor 238 pe care CEI le-a selectat pentru finanţare în 2021 şi 2022.

#CEI #inovatie #finanțare #start-up #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul energetic ungar MOL se apropie de preluarea companiei petroliere sârbe NIS, în contextul în care sancțiunile impuse de Statele Unite obligă grupul rus Gazprom să renunțe la pachetul majoritar de acțiuni pe care îl deține. Informația este relatată de Bloomberg, citată de presa regională.

Potrivit ministrului ungar de Externe, Péter Szijjártó, MOL și Gazprom Neft urmează să anunțe în următoarele zile un acord privind vânzarea participației rusești în NIS. După finalizarea tranzacției, Ungaria intenționează să solicite autorităților americane ridicarea sancțiunilor aplicate rafinăriei sârbe, care au intrat în vigoare în luna octombrie trecut, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Serbia s-a confruntat în ultimele luni cu dificultăți în aprovizionarea cu carburanți, fiind nevoită să recurgă la livrări de urgență din partea MOL, după aplicarea sancțiunilor împotriva NIS. Măsurile restrictive au fost suspendate temporar la finalul lunii decembrie, pentru a permite negocieri privind schimbarea structurii de acționariat.

Péter Szijjártó a declarat că MOL își propune să obțină pachetul de control al NIS, ceea ce ar consolida poziția grupului ungar, care operează deja rafinării în Ungaria, Croația și Slovacia. Declarațiile oficialului au avut un impact imediat pe bursă, acțiunile MOL înregistrând o creștere de peste 2%, iar avansul anual ajungând la aproximativ 18%.

În prezent, companiile afiliate Gazprom controlează circa 56% din acțiunile NIS, statul sârb deține aproximativ 30%, iar restul aparține acționarilor minoritari. Autoritățile de la Belgrad și-au exprimat intenția de a-și majora participația cu cinci puncte procentuale. Ministrul sârb al energiei, Dubravka Đedović Handanović, a precizat că obiectivul este ca negocierile să fie finalizate până la sfârșitul acestei săptămâni, iar un acord obligatoriu privind transferul de proprietate să fie semnat înainte de a solicita oficial Statelor Unite anularea sancțiunilor.

Activele NIS includ rafinăria de la Pančevo, cu o capacitate de procesare de aproximativ 4,8 milioane de tone pe an, precum și o rețea extinsă de benzinării în Serbia, România, Bulgaria și Bosnia și Herțegovina.