Comisia Europeană a selectat 75 de start-up-uri inovatoare pentru a le oferi finanțare. O companie este din România

Comisia Europeană a selectat 75 de start-up-uri inovatoare, printre care se numără şi o companie din România, după cel de-al doilea termen-limită de evaluare a solicitărilor de finanţare prin intermediul Acceleratorului Consiliului European pentru Inovare (CEI) din acest an, din luna iunie, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Numele companiei româneşti selectate este Amsimcel SRL, un start-up specializat în calculul de înaltă performanţă pentru accelerarea proiectării de circuite integrate, învăţare profundă şi verificarea sistemelor complexe, care a propus proiectul hyperPV, primul cadru de verificare fizică alimentat de unităţi de procesare grafică (GPU).

Aceste 75 de start-up-uri inovatoare au fost selectate ca urmare a unui proces extrem de competitiv, în cadrul căruia 232 de întreprinderi au fost intervievate de jurii formate din investitori şi antreprenori experimentaţi. În total, acestea vor primi finanţare în valoare de aproape 400 milioane euro, într-o combinaţie de granturi şi investiţii de capital. Investiţiile de capital se vor realiza prin intermediul Fondului CEI, care este acum pe deplin operaţional. Întreprinderile selectate sunt larg răspândire geografic, provenind din 21 de ţări. 20% dintre ele au directori-generali femei.

De la lansarea CEI în martie 2021, peste 7.000 de start-up-uri şi IMM-uri şi-au trimis ideile şi peste 4.000 au depus cereri complete. Întreprinderile anunţate luni s-au numărat printre cele 1.006 care au fost invitate la interviu după al doilea termen din 2022, 15 iunie, şi se alătură celor 238 pe care CEI le-a selectat pentru finanţare în 2021 şi 2022.

#CEI #inovatie #finanțare #start-up #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.