Comisia Europeană a selectat 75 de start-up-uri inovatoare pentru a le oferi finanțare. O companie este din România

Comisia Europeană a selectat 75 de start-up-uri inovatoare, printre care se numără şi o companie din România, după cel de-al doilea termen-limită de evaluare a solicitărilor de finanţare prin intermediul Acceleratorului Consiliului European pentru Inovare (CEI) din acest an, din luna iunie, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Numele companiei româneşti selectate este Amsimcel SRL, un start-up specializat în calculul de înaltă performanţă pentru accelerarea proiectării de circuite integrate, învăţare profundă şi verificarea sistemelor complexe, care a propus proiectul hyperPV, primul cadru de verificare fizică alimentat de unităţi de procesare grafică (GPU).

Aceste 75 de start-up-uri inovatoare au fost selectate ca urmare a unui proces extrem de competitiv, în cadrul căruia 232 de întreprinderi au fost intervievate de jurii formate din investitori şi antreprenori experimentaţi. În total, acestea vor primi finanţare în valoare de aproape 400 milioane euro, într-o combinaţie de granturi şi investiţii de capital. Investiţiile de capital se vor realiza prin intermediul Fondului CEI, care este acum pe deplin operaţional. Întreprinderile selectate sunt larg răspândire geografic, provenind din 21 de ţări. 20% dintre ele au directori-generali femei.

De la lansarea CEI în martie 2021, peste 7.000 de start-up-uri şi IMM-uri şi-au trimis ideile şi peste 4.000 au depus cereri complete. Întreprinderile anunţate luni s-au numărat printre cele 1.006 care au fost invitate la interviu după al doilea termen din 2022, 15 iunie, şi se alătură celor 238 pe care CEI le-a selectat pentru finanţare în 2021 şi 2022.

#CEI #inovatie #finanțare #start-up #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, afirmă că Republica Moldova nu se află în stagflație, subliniind că datele economice arată un proces clar de dezinflație și o creștere economică peste media regională. Declarațiile au fost făcute în cadrul prezentării raportului asupra inflației.

Dragu a precizat că inflația se află într-o continuă descreștere încă de la începutul anului, după perioadele de presiuni generate de scumpirile la energie. Totodată, guvernatoarea estimează pentru 2025 o creștere economică de aproximativ 3%, menționând că în trimestrul II economia a avansat cu 1,1%, iar primele două luni din trimestrul III indică evoluții pozitive în mai multe sectoare.

Ea a recunoscut că balanța comercială rămâne una deficitară, însă a subliniat că exporturile sunt în creștere, în special datorită unui an agricol foarte bun. În același timp, importurile s-au majorat, inclusiv din cauza includerii în statistici a energiei electrice importate din România. „Perspectiva competitivității economiei Republicii Moldova este una favorabilă”, a conchis Dragu.

În contrapunct, economistul Veaceslav Ioniță prezintă o imagine mult mai sumbră. Într-un interviu acordat portalului ziua.md, acesta afirmă că Republica Moldova a intrat oficial în recesiune în 2024, având două trimestre consecutive de scădere a PIB, ceea ce reprezintă definiția tehnică a fenomenului. „Asta este un fapt, nu o părere. Recesiunea a fost în 2024 și este consemnată oficial”, a spus Ioniță.

Economistul susține că dincolo de recesiunea tehnică, economia Moldovei se confruntă cu un declin sistemic acumulat în ultimii ani. Producția agricolă ar fi pe minus de cinci ani consecutiv, industria scade constant, iar piața muncii a pierdut zeci de mii de locuri de muncă. Exporturile sunt în declin din 2022, iar economia nu și-ar fi revenit la nivelurile anterioare.

„Recesiunea este ca un termometru: îți arată febra. Problema este în organism”, a comentat Ioniță, care avertizează că Moldova traversează un fenomen rar și periculos: stagflația, combinația dintre inflație ridicată și lipsa creșterii economice. „Când ai inflație suferă populația, dar businessul merge. Când ai stagnare, suferă businessul, dar populația respiră. Când le ai pe ambele, suferă toți.”

Ioniță subliniază și o situație fără precedent în comerțul alimentar: Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, devenind pentru prima dată în istorie importator net de produse agroalimentare. „Aici e drama cea mare”, avertizează economistul.

Acesta critică modul în care autoritățile prezintă evoluțiile economice, menționând că o creștere de 1% după cinci ani de scăderi nu poate fi considerată o performanță. „Dacă PIB-ul este la doar 70% din ceea ce a fost cândva, cu ritmurile actuale ne-ar trebui 20 de ani să ajungem înapoi”, afirmă Ioniță.