Comisia Europeană a selectat 75 de start-up-uri inovatoare pentru a le oferi finanțare. O companie este din România

Comisia Europeană a selectat 75 de start-up-uri inovatoare, printre care se numără şi o companie din România, după cel de-al doilea termen-limită de evaluare a solicitărilor de finanţare prin intermediul Acceleratorului Consiliului European pentru Inovare (CEI) din acest an, din luna iunie, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Numele companiei româneşti selectate este Amsimcel SRL, un start-up specializat în calculul de înaltă performanţă pentru accelerarea proiectării de circuite integrate, învăţare profundă şi verificarea sistemelor complexe, care a propus proiectul hyperPV, primul cadru de verificare fizică alimentat de unităţi de procesare grafică (GPU).

Aceste 75 de start-up-uri inovatoare au fost selectate ca urmare a unui proces extrem de competitiv, în cadrul căruia 232 de întreprinderi au fost intervievate de jurii formate din investitori şi antreprenori experimentaţi. În total, acestea vor primi finanţare în valoare de aproape 400 milioane euro, într-o combinaţie de granturi şi investiţii de capital. Investiţiile de capital se vor realiza prin intermediul Fondului CEI, care este acum pe deplin operaţional. Întreprinderile selectate sunt larg răspândire geografic, provenind din 21 de ţări. 20% dintre ele au directori-generali femei.

De la lansarea CEI în martie 2021, peste 7.000 de start-up-uri şi IMM-uri şi-au trimis ideile şi peste 4.000 au depus cereri complete. Întreprinderile anunţate luni s-au numărat printre cele 1.006 care au fost invitate la interviu după al doilea termen din 2022, 15 iunie, şi se alătură celor 238 pe care CEI le-a selectat pentru finanţare în 2021 şi 2022.

#CEI #inovatie #finanțare #start-up #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.