Comisia Europeană: Cetăţenii moldoveni vor beneficia în continuare de regimul fără vize în statele spaţiului Schengen

07 Dec. 2022, 04:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Dec. 2022, 04:58 // Actual //  bani.md

Comisia Europeană a publicat cel de-al cincilea raport privind Mecanismul Uniunii Europene de suspendare a regimului fără vize, în care a constatat că Republica Moldova a întreprins acţiunile necesare în vederea realizării recomandărilor formulate în raportul precedent. În termeni practici acest lucru înseamnă că cetăţenii moldoveni vor beneficia în continuare de regimul fără vize în statele spaţiului Schengen, informează Agerpres.

Raportul conţine o evaluare detaliată a evoluţiilor în domeniul migraţiei, azilului şi readmisiei, pe de o parte, şi cooperării juridice, ordinii publice şi securităţii, cu un accent special pe implementarea recomandărilor Comisiei Europene formulate în cel de-al patrulea raport privind Mecanismul Uniunii Europene de suspendare a regimului fără vize din 4 august 2021, pe de altă parte.

Documentul se referă la statele Balcanilor de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia) şi Parteneriatului Estic (Georgia, Republica Moldova şi Ucraina), care beneficiază de regim fără vize cu UE. De asemenea, raportul formulează un şir de recomandări specifice pentru fiecare stat în parte.
În cazul Republicii Moldova recomandările se referă la:

Continuarea ajustării campaniilor de informare dedicate regimului fără vize la profilurile migraţionale relevante, inclusiv la grupurile vulnerabile, persoanele, care depăşesc perioada de şedere legală în Uniunea Europeană, şi persoanele, care depun cereri nemotivate de azil în statele membre ale Uniunii Europene;

Divizarea clară a atribuţiilor autorităţilor de prevenire şi combaterea a corupţiei, care investighează cazurile de corupţie la nivel înalt, precum şi consolidarea coordonării în cadrul autorităţilor respective;

Finalizarea armonizării legislaţiei naţionale la legislaţia UE în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, adoptarea actelor normative de punere în aplicare a legii privind sancţiunile pentru încălcările în domeniul prevenirii spălării banilor şi implementarea recomandărilor Comitetului de experţi pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului (MONEYVAL);

Sporirea eforturilor de combatere a crimei organizate, inclusiv a anumitor reţele de organizare a migraţiei ilegale şi de contrabandă de mărfuri în Uniunea Europeană, în cooperare strânsă cu instituţiile Uniunii Europene, statele membre ale Uniunii Europene şi partenerii internaţionali;

Consolidarea eforturilor de combatere a fraudei bancare prin adoptarea strategiei naţionale de recuperare a bunurilor infracţionale şi stabilirea unui mecanism nou şi eficient pentru îngheţarea, sechestrarea, confiscarea şi valorificarea activelor infracţionale.

În plus, Comisia Europeană continuă să menţină pe lista recomandărilor specifice pentru fiecare stat vizat de raport, inclusiv pentru Republica Moldova, îndemnul de a alinia politicile acestora în domeniul vizelor la Lista ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, în special în ceea ce ţine de ţările terţe, care prezintă risc de migraţie ilegală sau risc de securitate pentru Uniunea Europeană.

În decursul a 8 ani de funcţionare a regimului fără vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetăţenilor Republicii Moldova, deţinători de paşapoarte biometrice, în spaţiul Schengen, 2.435.082 de moldoveni au beneficiat de regimul respectiv, călătorind în Uniunea Europeană de mai mult de 10,5 milioane de ori.

15 Sept. 2026, 18:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Sept. 2026, 18:00 // Actual //  Grîu Tatiana

O nouă instituție publică ar urma să gestioneze proiectele strategice de infrastructură ale Republicii Moldova, iar funcționarea acesteia este estimată la 46,5 milioane de lei anual, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului.

Instituția va purta denumirea de Oficiul pentru Implementarea Proiectelor Strategice de Infrastructură Națională și va concentra într-o singură structură activități care sunt în prezent realizate de mai multe entități. Proiectul de hotărâre a Guvernului prevede absorbția de către noua structură a Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă, a Unității de coordonare, implementare și monitorizare a proiectelor în domeniul sănătății și a Unității de implementare a Proiectului de construcție a penitenciarului din Chișinău.

Noua structură va avea 26 de angajați – un director, un director adjunct, cinci șefi de servicii și 19 specialiști. Aceștia vor activa în cinci servicii responsabile de achiziții și managementul contractelor, proiectare și supervizare tehnică, implementarea și monitorizarea proiectelor, finanțe și contabilitate, precum și domeniul juridic, resurse umane și managementul documentelor.

Cea mai mare parte a cheltuielilor estimate pentru funcționarea Oficiului este destinată salariilor. 38,5 milioane de lei anual sunt prevăzute pentru fondul de salarizare. Alte 5 milioane de lei ar urma să fie cheltuite pentru sediu, tehnologia informației și transport, iar 3 milioane de lei pentru asistență tehnică externă, prin subcontractarea unor echipe internaționale specializate.

Documentul prevede și posibilitatea acordării unui salariu suplimentar de până la 150% din salariul de funcție pentru personalul care realizează activități de implementare a proiectelor strategice de infrastructură națională din cadrul Oficiului.

Potrivit notei informative, reorganizarea este propusă în contextul creșterii numărului și complexității proiectelor strategice aflate în pregătire și implementare. Autorii proiectului susțin că actuala configurație instituțională nu dispune de suficientă capacitate pentru gestionarea portofoliului existent și că proiectele sunt administrate de entități diferite.

Oficiul va prelua funcțiile, atribuțiile și drepturile celor trei entități în ceea ce privește implementarea, coordonarea, monitorizarea și raportarea proiectelor. Vor fi preluate inclusiv drepturile și obligațiile din acordurile de împrumut și grant, contractele aflate în executare, patrimoniul, mijloacele financiare, evidența contabilă, arhiva și documentația proiectelor.

În același timp, administrarea resurselor liniilor de credit investiționale și atribuțiile de recreditare vor fi transferate către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.

Proiectul mai prevede că cele trei entități reorganizate își vor continua activitatea până la înregistrarea reorganizării. În această perioadă nu va fi întreruptă implementarea proiectelor aflate în derulare, precum și plățile și debursările aferente acestora.

Fondatorul noii instituții va fi Cancelaria de Stat, care va exercita această funcție în numele statului. Directorul Oficiului va fi numit pentru un mandat de patru ani prin ordinul secretarului general al Guvernului.