Comisia Europeană: Cetăţenii moldoveni vor beneficia în continuare de regimul fără vize în statele spaţiului Schengen

07 Dec. 2022, 04:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Dec. 2022, 04:58 // Actual //  bani.md

Comisia Europeană a publicat cel de-al cincilea raport privind Mecanismul Uniunii Europene de suspendare a regimului fără vize, în care a constatat că Republica Moldova a întreprins acţiunile necesare în vederea realizării recomandărilor formulate în raportul precedent. În termeni practici acest lucru înseamnă că cetăţenii moldoveni vor beneficia în continuare de regimul fără vize în statele spaţiului Schengen, informează Agerpres.

Raportul conţine o evaluare detaliată a evoluţiilor în domeniul migraţiei, azilului şi readmisiei, pe de o parte, şi cooperării juridice, ordinii publice şi securităţii, cu un accent special pe implementarea recomandărilor Comisiei Europene formulate în cel de-al patrulea raport privind Mecanismul Uniunii Europene de suspendare a regimului fără vize din 4 august 2021, pe de altă parte.

Documentul se referă la statele Balcanilor de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia) şi Parteneriatului Estic (Georgia, Republica Moldova şi Ucraina), care beneficiază de regim fără vize cu UE. De asemenea, raportul formulează un şir de recomandări specifice pentru fiecare stat în parte.
În cazul Republicii Moldova recomandările se referă la:

Continuarea ajustării campaniilor de informare dedicate regimului fără vize la profilurile migraţionale relevante, inclusiv la grupurile vulnerabile, persoanele, care depăşesc perioada de şedere legală în Uniunea Europeană, şi persoanele, care depun cereri nemotivate de azil în statele membre ale Uniunii Europene;

Divizarea clară a atribuţiilor autorităţilor de prevenire şi combaterea a corupţiei, care investighează cazurile de corupţie la nivel înalt, precum şi consolidarea coordonării în cadrul autorităţilor respective;

Finalizarea armonizării legislaţiei naţionale la legislaţia UE în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, adoptarea actelor normative de punere în aplicare a legii privind sancţiunile pentru încălcările în domeniul prevenirii spălării banilor şi implementarea recomandărilor Comitetului de experţi pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului (MONEYVAL);

Sporirea eforturilor de combatere a crimei organizate, inclusiv a anumitor reţele de organizare a migraţiei ilegale şi de contrabandă de mărfuri în Uniunea Europeană, în cooperare strânsă cu instituţiile Uniunii Europene, statele membre ale Uniunii Europene şi partenerii internaţionali;

Consolidarea eforturilor de combatere a fraudei bancare prin adoptarea strategiei naţionale de recuperare a bunurilor infracţionale şi stabilirea unui mecanism nou şi eficient pentru îngheţarea, sechestrarea, confiscarea şi valorificarea activelor infracţionale.

În plus, Comisia Europeană continuă să menţină pe lista recomandărilor specifice pentru fiecare stat vizat de raport, inclusiv pentru Republica Moldova, îndemnul de a alinia politicile acestora în domeniul vizelor la Lista ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, în special în ceea ce ţine de ţările terţe, care prezintă risc de migraţie ilegală sau risc de securitate pentru Uniunea Europeană.

În decursul a 8 ani de funcţionare a regimului fără vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetăţenilor Republicii Moldova, deţinători de paşapoarte biometrice, în spaţiul Schengen, 2.435.082 de moldoveni au beneficiat de regimul respectiv, călătorind în Uniunea Europeană de mai mult de 10,5 milioane de ori.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!