Comisia Europeană: Firmele care au contracte de gaze ruseşti cu plata în euro nu trebuie să plătească în ruble

Companiile europene ale căror contracte de furnizare de gaze naturale încheiate cu Rusia prevăd că plata se face în euro sau dolari nu ar trebui să dea curs cererii Rusiei privind plata în ruble, a anunţat vineri Comisia Europeană, informează Reuters.

Autorităţile de la Moscova au precizat vineri că nu vor tăia imediat livrările de gaze spre Europa, ca răspuns la şocul provocat joi când preşedintele Vladimir Putin a semnat un decret care cere cumpărătorilor străini de gaze naturale ruseşti să îşi deschidă conturi în ruble la banca de stat Gazprombank, în caz contrar riscând să le fie întrerupte livrările.
Comisia Europeană a precizat că lucrează împreună cu companiile energetice şi guvernele statelor membre pentru a analiza decretul preşedintelui Vladimir Putin însă companiile ale căror contracte de furnizare de gaze naturale încheiate cu Rusia prevăd plata în euro sau dolari nu ar trebui în încalce acele prevederi, informează Agerpres.
„Contractele convenite trebuie respectate. 97% din contractele relevante stipulează în mod explicit plata în euro sau dolari.

Companiile cu astfel de contracte nu ar trebui să accepte solicitările ruseşti”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. „UE va răspunde în mod uniform la această ultimă încercare a Rusiei de a ocoli sancţiunile noastre”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Banca de stat Gazprombank a fost exclusă de la sancţiunile dure impuse altor bănci ruseşti după invadarea Ucrainei, oferind astfel cumpărătorilor europeni de gaze posibilitatea să îşi deschidă un cont la această bancă şi să lase banca să cumpere ruble în numele lor. Însă pentru ca tranzacţiile să poată continua este nevoie ca Gazprombank să rămână în continuare nesancţionată.
Europa primeşte 40% din necesarul său de gaze naturale din Rusia.

Comisia Europeană a prezentat o strategie care prevede reducerea cu două treimi a dependenţei de gazele naturale ruseşti în acest an. Urmează ca în luna mai Bruxelles-ul să prezinte un plan detaliat vizând renunţarea la combustibilii ruseşti prin majorarea importurilor de gaze din alte ţări, extinderea mai rapid a energiilor regenerabile şi echiparea a milioane de clădiri cu pompe de căldură şi sisteme de izolare care permit economii de energie.

Companiile româneşti nu au contracte de import încheiate direct cu Gazprom, ci cu două firme intermediare: Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi nemţii de la Wintershall.

#Ruble #contracte #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.