Moldova doboară recorduri mondiale Guinness: vinuri, arte și consumuri unice

Moldova se mândrește cu numeroase recorduri mondiale Guinness, atrăgând atenția lumii prin realizări unice în domeniul vinurilor, artei și culturii. Cea mai cunoscută este crama Mileștii Mici, care deține cea mai mare colecție de vinuri din lume: peste 1,5 milioane de sticle depozitate în 55 km de tuneluri subterane de calcar.

Tot în top, crama Cricova impresionează cu cea mai mare cramă subterană, întinzându-se pe 120 km de tuneluri.

Recordurile nu se opresc la vinuri. Petru Costin a stabilit un Guinness pentru cea mai mare colecție de potcoave, crescând-o de la 3.200 la peste 15.000 de piese.

Olga Buianovscaia a creat cel mai mare balon de săpun, iar Ludmila Cuptor a realizat cea mai mare pictură în apă (Ebru Art) în 2025, proiect sprijinit de Primăria Chișinău.

Moldova a impresionat și prin cifre surprinzătoare: cel mai mare consum de mere pe cap de locuitor și cea mai mare concentrație de bancomate automate.

Alte realizări includ Muzeul Băuturilor Tărice, cea mai mare clădire din lume în formă de sticlă, și somelierul Daniel Frumușachi, care a obținut și el un record Guinness, inspirând noi talente locale.

Aceste performanțe arată că Moldova nu este doar o țară mică în inima Europei, ci și un lider surprinzător în realizări culturale și gastronomice la nivel mondial.

#vinuri #top #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un schimb dur de replici a avut loc în direct la Radio Moldova între deputații Sergiu Stefanco și Alex Trubca, pe tema creșterii datoriilor statului față de fermieri pentru subvențiile neplătite.

Stefanco l-a întrebat pe Trubca cum se explică faptul că, din 2021 până în prezent, datoria față de agricultori a crescut de la circa un miliard de lei la aproape patru miliarde de lei, în condițiile în care Guvernul a extins constant programele de subvenționare.

În replică, Alex Trubca a pus creșterea arieratelor pe seama unui mecanism de subvenționare „imperfect”, aplicat în ultimii ani. El a susținut că majorarea subvențiilor reflectă, de fapt, creșterea investițiilor din agricultură.

„Mecanismul de subvenționare este imperfect și eu spun asta din 2021. Mă bucur că Ministerul Agriculturii l-a schimbat în 2026. Când se secvențiază tot ce se investește, creșterea subvențiilor înseamnă creșterea investițiilor și că sectorul lucrează și crește”, a declarat Trubca.

Sergiu Stefanco a respins argumentul și a calificat situația drept „populism”.

„Dacă statul deschide măsuri, trebuie să aibă și acoperire financiară. În raportul Curții de Conturi scrie clar că sunt măsuri fără acoperire financiară”, a spus deputatul.

Întrebat ce se va întâmpla cu datoriile la subvențiile postinvestiționale, Alex Trubca a declarat că acestea vor fi achitate odată cu suplinirea bugetului și că tocmai din acest motiv a fost schimbată paradigma de subvenționare.

Potrivit datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, o povară care pune o presiune tot mai mare atât pe sectorul agricol, cât și pe finanțele publice.