Comisia Europeană investește 3 miliarde de euro pentru a scăpa de gazul lui Putin

04 Nov. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Nov. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Comisia Europeană a lansat joi cea de-a treia cerere de proiecte la scară largă în cadrul Fondului UE pentru inovare, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, relatează Agerpres.

Cu un buget dublat la trei miliarde de euro datorită creşterii veniturilor obţinute din licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), această cerere de proiecte la scară largă din 2022 va promova implementarea de soluţii industriale pentru decarbonizarea Europei. Punând un accent deosebit pe priorităţile planului REPowerEU, cererea de proiecte va oferi sprijin suplimentar pentru a pune capăt dependenţei UE de combustibilii fosili din Rusia.

Prin intermediul acestei cereri se vor finanţa proiecte care vizează mai multe aspecte. În primul rând, decarbonizarea generală (buget: un miliard de euro): sunt avute în vedere proiecte inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, al industriilor energointensive, al stocării energiei sau al captării, utilizării şi stocării dioxidului de carbon, precum şi în domeniul produselor care le înlocuiesc pe cele generatoare de emisii puternice de dioxid de carbon (este vorba, în special, despre combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon utilizaţi în domeniul transporturilor, inclusiv al transportului maritim şi aerian).

De asemenea, este vizată electrificarea inovatoare în industrie şi hidrogenul (buget: un miliard de euro) prin proiecte inovatoare în domeniul metodelor de electrificare, care să înlocuiască utilizarea combustibililor fosili în industrie, să promoveze producţia de hidrogen din surse regenerabile sau să sporească nivelul de utilizare a hidrogenului în industrie.

În plus, se pune accentul pe producţia de tehnologii curate (buget: 0,7 miliarde de euro): sunt avute în vedere proiecte inovatoare în domeniul producţiei de componente, dar şi de echipamente finale pentru electrolizoare şi pile de combustie, pentru energia din surse regenerabile, pentru stocarea energiei şi pentru pompele de căldură.

Sunt vizate şi proiecte-pilot de dimensiuni medii (buget: 0,3 miliarde de euro): proiecte extrem de inovatoare în domeniul tehnologiilor disruptive sau revoluţionare care vizează decarbonizarea profundă în toate sectoarele eligibile ale fondului. Proiectele ar trebui să permită demonstrarea inovării într-un mediu operaţional, dar nu se aşteaptă ca ele să atingă stadiul de demonstraţie la scară largă sau de producţie comercială.

Proiectele vor fi evaluate de experţi independenţi în funcţie de nivelul lor de inovare, de potenţialul lor de a evita emisiile de gaze cu efect de seră, de maturitatea lor operaţională, financiară şi tehnică, precum şi în funcţie de potenţialul lor de aplicare la scară largă şi de rentabilitatea lor. Cererea este deschisă până la 16 martie 2023 pentru proiecte situate în statele membre ale UE, Islanda şi Norvegia.

Realitatea Live

11 Sept. 2025, 17:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Sept. 2025, 17:13 // Actual //  bani.md

Discursul instigator la ură și discriminare, homofob sau sexist este tot mai utilizat în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Chiar înainte de 29 august – data când concurenții electorali au putut începe agitația – misiunea de monitorizare a Promo-LEX a identificat 233 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 162 au avut loc în context electoral.

Mesajele discriminatorii au ajuns la circa 2,5 milioane de vizualizări, iar trei sferturi dintre ele au fost transmise prin intermediul rețelele de socializare. Restul declarațiilor de acest gen s-au în stradă, la proteste sau mitinguri, ori au fost transmise prin intermediul presei online și a televiziunilor.
Cel mai des, atacurile au vizat politicienii, membrii și simpatizanții partidelor politice/blocurile electorale, femeile, persoanele LGBT și grupurile vulnerabile, inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală.

Conform Promo-LEX, mesajul cu amenințările lui Igor Dodon l-a adresa PAS, în care spunea că va „scoate de gât și de urechi” din instituțiile statului oponenții a acumulat circa 100.000 de vizualizări online.

„Sergiu Butuc, reprezentant al partidului „Inima Moldovei”, a făcut aluzii la moartea lui Igor Grosu, iar Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, a folosit un discurs homofob, prezentând PAS și comunitatea LGBT ca „amenințări existențiale” pentru stat și familie. Vasile Costiuc, liderul „Democrația Acasă”, a continuat aceeași retorică, descriind simbolurile LGBT drept „propagandă nocivă” și contrapunând „majoritatea tăcută” a tradiționaliștilor unei minorități marginalizate”, se arată în informațiile prezentate de Promo-LEX.

Jurnaliștii au fost comparați cu „gândaci” de către simpatizanții și aliații Evgheniei Guțul, iar canalul de telegram WTF Moldova a reprezentat sub formă de insecte simpatizanții PAS, se mai arată în analiză.

„În altă zonă a online-ului, fostul vicepremier Alexandr Muravschi a scris pe Facebook că locul politicienilor care au divizat țara ar fi „în lagăr”. Declarația a venit chiar în perioada comemorării victimelor deportărilor în gulag, amplificând gravitatea mesajului.

În același registru, creatorul de conținut Victor Shmidt a sugerat că președinta Maia Sandu și membrii PAS ar putea avea soarta „небесной сотни” din Ucraina, protestatarii uciși în timpul Euromaidanului”, notează reprezentanții Promo-Lex.

Femeile implicate în politică au fost și ele vizate de atacuri sexiste. Bunăoară, avocata Fulga Grabovschi și jurnalista Maria Vieru au devenit protagoniste ale unor mesaje sexiste, lansate de către autorii canalului de Telegram „Ungureanu 112”, iar Dorin Chirtoacă l-a discriminat în baza criteriului de vârstă pe Vladimir Voronin.

„Indiferent de formă, instigări la violență, amenințări directe, insulte, dezumanizări sau stereotipuri sexiste și ageiste, discursul de ură continuă să fie un instrument de influențare a opiniei publice în campania electorală. Amplificat de rețele sociale, dar și de canale media tradiționale, acest tip de retorică nu doar că polarizează și mai mult societatea, ci și normalizează violența ca instrument politic”, menționează observatorii PromoLEX.

Conform Codului Contravențional, discursul de ură este interzis iar sancțiunile pentru asemenea ilegalitate pot ajunge la 12.500 de lei pentru persoane fizice și 20.000 – pentru persoane juridice, partide politice sau blocuri electorale care recurg la mesaje de acest gen în perioada campaniei electorale.

În paralel, Codul serviciilor media audiovizuale interzice difuzarea discursului care incită la ură în programele audiovizuale. Dacă televiziunile și posturile de radio nu se conformează. rigorii, riscă amendă sau retragerea licenței de emisie.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII