Comisia Europeană investește 3 miliarde de euro pentru a scăpa de gazul lui Putin

Comisia Europeană a lansat joi cea de-a treia cerere de proiecte la scară largă în cadrul Fondului UE pentru inovare, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, relatează Agerpres.

Cu un buget dublat la trei miliarde de euro datorită creşterii veniturilor obţinute din licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), această cerere de proiecte la scară largă din 2022 va promova implementarea de soluţii industriale pentru decarbonizarea Europei. Punând un accent deosebit pe priorităţile planului REPowerEU, cererea de proiecte va oferi sprijin suplimentar pentru a pune capăt dependenţei UE de combustibilii fosili din Rusia.

Prin intermediul acestei cereri se vor finanţa proiecte care vizează mai multe aspecte. În primul rând, decarbonizarea generală (buget: un miliard de euro): sunt avute în vedere proiecte inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, al industriilor energointensive, al stocării energiei sau al captării, utilizării şi stocării dioxidului de carbon, precum şi în domeniul produselor care le înlocuiesc pe cele generatoare de emisii puternice de dioxid de carbon (este vorba, în special, despre combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon utilizaţi în domeniul transporturilor, inclusiv al transportului maritim şi aerian).

De asemenea, este vizată electrificarea inovatoare în industrie şi hidrogenul (buget: un miliard de euro) prin proiecte inovatoare în domeniul metodelor de electrificare, care să înlocuiască utilizarea combustibililor fosili în industrie, să promoveze producţia de hidrogen din surse regenerabile sau să sporească nivelul de utilizare a hidrogenului în industrie.

În plus, se pune accentul pe producţia de tehnologii curate (buget: 0,7 miliarde de euro): sunt avute în vedere proiecte inovatoare în domeniul producţiei de componente, dar şi de echipamente finale pentru electrolizoare şi pile de combustie, pentru energia din surse regenerabile, pentru stocarea energiei şi pentru pompele de căldură.

Sunt vizate şi proiecte-pilot de dimensiuni medii (buget: 0,3 miliarde de euro): proiecte extrem de inovatoare în domeniul tehnologiilor disruptive sau revoluţionare care vizează decarbonizarea profundă în toate sectoarele eligibile ale fondului. Proiectele ar trebui să permită demonstrarea inovării într-un mediu operaţional, dar nu se aşteaptă ca ele să atingă stadiul de demonstraţie la scară largă sau de producţie comercială.

Proiectele vor fi evaluate de experţi independenţi în funcţie de nivelul lor de inovare, de potenţialul lor de a evita emisiile de gaze cu efect de seră, de maturitatea lor operaţională, financiară şi tehnică, precum şi în funcţie de potenţialul lor de aplicare la scară largă şi de rentabilitatea lor. Cererea este deschisă până la 16 martie 2023 pentru proiecte situate în statele membre ale UE, Islanda şi Norvegia.

#gaz #independenta #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.