Comisia Europeană investește 3 miliarde de euro pentru a scăpa de gazul lui Putin

Comisia Europeană a lansat joi cea de-a treia cerere de proiecte la scară largă în cadrul Fondului UE pentru inovare, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, relatează Agerpres.

Cu un buget dublat la trei miliarde de euro datorită creşterii veniturilor obţinute din licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), această cerere de proiecte la scară largă din 2022 va promova implementarea de soluţii industriale pentru decarbonizarea Europei. Punând un accent deosebit pe priorităţile planului REPowerEU, cererea de proiecte va oferi sprijin suplimentar pentru a pune capăt dependenţei UE de combustibilii fosili din Rusia.

Prin intermediul acestei cereri se vor finanţa proiecte care vizează mai multe aspecte. În primul rând, decarbonizarea generală (buget: un miliard de euro): sunt avute în vedere proiecte inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, al industriilor energointensive, al stocării energiei sau al captării, utilizării şi stocării dioxidului de carbon, precum şi în domeniul produselor care le înlocuiesc pe cele generatoare de emisii puternice de dioxid de carbon (este vorba, în special, despre combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon utilizaţi în domeniul transporturilor, inclusiv al transportului maritim şi aerian).

De asemenea, este vizată electrificarea inovatoare în industrie şi hidrogenul (buget: un miliard de euro) prin proiecte inovatoare în domeniul metodelor de electrificare, care să înlocuiască utilizarea combustibililor fosili în industrie, să promoveze producţia de hidrogen din surse regenerabile sau să sporească nivelul de utilizare a hidrogenului în industrie.

În plus, se pune accentul pe producţia de tehnologii curate (buget: 0,7 miliarde de euro): sunt avute în vedere proiecte inovatoare în domeniul producţiei de componente, dar şi de echipamente finale pentru electrolizoare şi pile de combustie, pentru energia din surse regenerabile, pentru stocarea energiei şi pentru pompele de căldură.

Sunt vizate şi proiecte-pilot de dimensiuni medii (buget: 0,3 miliarde de euro): proiecte extrem de inovatoare în domeniul tehnologiilor disruptive sau revoluţionare care vizează decarbonizarea profundă în toate sectoarele eligibile ale fondului. Proiectele ar trebui să permită demonstrarea inovării într-un mediu operaţional, dar nu se aşteaptă ca ele să atingă stadiul de demonstraţie la scară largă sau de producţie comercială.

Proiectele vor fi evaluate de experţi independenţi în funcţie de nivelul lor de inovare, de potenţialul lor de a evita emisiile de gaze cu efect de seră, de maturitatea lor operaţională, financiară şi tehnică, precum şi în funcţie de potenţialul lor de aplicare la scară largă şi de rentabilitatea lor. Cererea este deschisă până la 16 martie 2023 pentru proiecte situate în statele membre ale UE, Islanda şi Norvegia.

#gaz #independenta #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.