Comoara din struguri! Afacerile din agricultură pot genera profit asigurându-ți un trai decent, aici, acasă

Și-a plantat 3 ha de struguri de masă ”Moldova” pe sistem de suport pergola ca să-i dea recoltă maximă și să-și poată vinde producția. Este vorba de tânăra antreprenoare Ana Ciobanu, fondatoarea Gospodăriei Țărănești (GȚ) cu același nume.

Cu studii în domeniul horticulturii, tânăra antreprenoare (34 de ani) de la Cantemir, satul Țărăncuța și-a înființat GȚ în anul 2019. Ideea i-a venit după ce a participat la un seminar tematic ”Sistemul Pergola Roadă maximă la hectar”.

Am lansat afacerea după ce am pus la punct planul de afaceri pe care l-am depus la AIPA pentru subvenții în avans în anul 2019. După care am înființat plantația de viță de vie pe o suprafață de 3 ha, iar sistemul de suport l-am instalat doar pe o suprafață de un ha în anul 2020. În anul 2021 am accesat un credit de un mil. de lei de la BEI prin Livada Moldovei pentru a putea instala și pe celelalte două hectare sistemul de suport”, a explicat Ana Ciobanu pentru AIPA.

Dânsa susține că de la AIPA a beneficiat de un suport de 629 mii de lei subvenții în avans, care au ajutat-o să își dezvolte afacerea și să-și procurare tehnică agricolă, o stropitoare și un tractor.

În ceea ce privește provocările, Ana Ciobanu susține că acestea țin de comercializarea producției și prețul oferit de comercianți care uneori acoperă doar cheltuielile de întreținere a plantațiilor fără a genera profit.

Pe viitor antreprenoarea afirmă că planifică instalarea plasei antigrindină, instalarea sistemului de irigare prin picurare, procurarea unui tocător pentru mărunțirea resturilor vegetale, a unei cositori și darea în exploatare a depozitului frigorific.

Sunt posibilități mari și bune pentru crearea unui business în domeniul viticulturii, dacă ai inițiativă, încredere în sine, susținere din partea familiei și seriozitate în ceea ce faci. Toate aceste călități oferă oportunități foarte mari pentru reușită în afaceri”, a opinat Ana Ciobanu, care își exprimă ferma încredere că prin proiecte investiționale se pot realiza lucruri frumoase care pot genera profit astfel asigurându-ți un trai decent, aici, ACASĂ.

#vița de vie #afacere #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea creditării imobiliare, pe fondul scumpirii locuințelor din Republica Moldova, începe să ridice semne de întrebare la Bruxelles. Comisia Europeană avertizează asupra potențialelor riscuri asociate împrumuturilor acordate prin programul guvernamental „Prima Casă PLUS” și recomandă ca acesta să fie integrat în mecanismele generale de supraveghere a riscurilor financiare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), arată Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, sistemul bancar moldovenesc rămâne stabil și rezistent la șocuri și beneficiază de rezerve importante de capital și lichiditate. Cu toate acestea, experții europeni atrag atenția că intensificarea creditării pentru achiziția locuințelor, în condițiile creșterii prețurilor imobiliare, necesită o monitorizare mai atentă.

„Există riscuri potențiale asociate creditelor acordate în cadrul programului «Prima Casă PLUS», care necesită o monitorizare mai atentă. Programul ar trebui integrat în cadrul general de supraveghere macroprudențială al Băncii Naționale a Moldovei”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Datele prezentate de Bruxelles arată că volumul creditelor acordate populației și companiilor a crescut în 2025, pe fondul condițiilor favorabile de finanțare și al politicilor de stimulare a investițiilor.

Astfel, creditarea sectorului privat a ajuns la 28,2% din produsul intern brut, comparativ cu 25,5% în 2024, creșterea a fost alimentată în principal de împrumuturile de consum și de finanțările imobiliare.

În paralel, raportul dintre credite și depozite a urcat cu aproape zece puncte procentuale, până la 72,2% în 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2020.

Comisia Europeană remarcă și o creștere a ponderii creditelor neperformante în prima jumătate a anului 2026. Acestea au ajuns la 5,2% din totalul împrumuturilor, deși indicatorul este considerat în continuare relativ redus.

Avertismentul cu privire la „Prima Casă PLUS” vine în condițiile în care programul guvernamental facilitează accesul populației la credite ipotecare prin garanții acordate de stat, ceea ce poate stimula cererea de locuințe și extinderea finanțării imobiliare.

În același timp, creșterea rapidă a creditării într-o piață caracterizată de scumpiri poate amplifica vulnerabilitățile financiare, în special dacă veniturile debitorilor nu evoluează în același ritm cu prețurile locuințelor și cu obligațiile de rambursare.

Recomandarea Comisiei Europene vizează integrarea programului în cadrul macroprudențial al BNM, adică în sistemul de instrumente și reguli utilizate pentru identificarea și limitarea riscurilor care ar putea afecta stabilitatea financiară.

Totuși, Bruxelles-ul nu constată că programul „Prima Casă PLUS” ar fi provocat deja o criză a creditării sau că beneficiarii acestuia ar înregistra rate ridicate de neplată. Avertismentul privește riscuri potențiale, în contextul evoluției pieței imobiliare.

Raportul evidențiază și gradul ridicat de concentrare a sistemului bancar. Cele mai mari cinci bănci din Republica Moldova dețin aproape 90% din activele sectorului, în timp ce activele bancare totale reprezintă aproximativ 55% din PIB.

Pe de altă parte, instituțiile financiare continuă să dispună de rezerve consistente de lichiditate și capital, iar profitabilitatea sectorului a crescut datorită veniturilor mai mari din dobânzi.

Comisia Europeană face trimitere și la evaluarea sectorului financiar realizată de Fondul Monetar Internațional, publicată în februarie 2026, potrivit căreia sistemul bancar moldovenesc ar putea rezista, în general, inclusiv unui scenariu economic sever, datorită nivelului ridicat al lichidității și capitalizării.