Comoara uriașă a Rusiei dezvăluită în Occident: Moscova deține 90% din rezervele mondiale

În contextul războiului declanșat de Putin în Ucraina și al sancțiunilor occidentale impuse economiei Kremlinului pentru a-i slăbi capacitatea de luptă, orice venituri ale Moscovei ajută continuarea conflictului. Acum, este dezvăluită o mare comoară a Rusiei aflată în inima Occidentului: rezerve uriașe de chihlimbar în Kaliningrad, regiunea rusă învecinată cu Polonia și Lituania.

Rusia deține aproximativ 90% din rezervele mondiale de chihlimbar ce pot fi extrase, iar majoritatea sunt concentrate în zona Kaliningrad, potrivit Anadolu. Combinatul rusesc de chihlimbar din Kaliningrad este „singura întreprindere din lume care extrage chihlimbar la scară industrială”, spune geologul șef Alexey Korkin. China este cel mai mare cumpărător de chihlimbar rusesc, în timp ce există și un mare interes din partea altor țări din Asia și Orientul Mijlociu, scrie Anadolu.

Chihlimbarul, rășina fosilizată a copacului, a captivat omenirea de milenii prin nuanțele sale încântătoare și alura naturală. Din cele mai vechi timpuri și până în prezent, bijuteria a fost transformată în obiecte decorative rafinate și bijuterii uimitoare, servind în același timp ca agent vindecător în medicina populară și ca potențator de arome în parfumuri. Multe culturi atribuie chihlimbarului puteri supranaturale, crezând că are proprietăți mistice.

Când vine vorba de zăcăminte de chihlimbar în lumea modernă, Rusia deține 90% din toate rezervele de chihlimbar extractibile, majoritatea fiind concentrate în apropierea satului Yantarny din regiunea Kaliningrad, cea mai vestică enclavă a țării, conform lui Alexey Korkin, geolog șef la Combinatul de chihlimbar din Kaliningrad.

Extracția chihlimbarului în Kaliningrad a început în secolul al XIX-lea, inițial prin minerit și mai târziu prin exploatare în carieră în secolul al XX-lea. Producția a trebuit să fie reconstruită după război și, din cauza unicității și rarității chihlimbarului, nu a existat nicio experiență pe care să se bazeze, așa că Rusia a trebuit să-și dezvolte propriile metode de extracție, a spus Korkin.

În prezent, chihlimbarul este extras într-o cariera deschisă, unde excavatoarele extrag mai întâi roca purtătoare de chihlimbar, care este apoi spălată sub presiune puternică a apei până la o anumită stare, a explicat el.

„Suntem singura întreprindere din lume care extrage chihlimbar la scară industrială”, a spus el, adăugând că tehnologia folosită în Rusia pentru extragerea chihlimbarului este „unică”.

În ceea ce privește valoarea chihlimbarului extras, totul depinde de culoarea, dimensiunea, integritatea acestuia și de prezența florei și faunei fosilizate, a declarat Anna Dugina, de la Uzina de chihlimbar din Kaliningrad. Chihlimbarul alb mat este deosebit de apreciat, mai ales în China, a spus ea pentru sursa citată.

„Chihlimbarul, care are o vechime de aproximativ 50 de milioane de ani, este mai mult decât frumos și benefic. Este o mașină a timpului, o fereastră prin care putem vedea milioane de ani în trecut.”

Chihlimbarul de Kaliningrad are o concentrație foarte mare de acid succinic, un aditiv biologic activ care este un puternic regulator al apărării organismului, ajutând la îmbunătățirea metabolismului energetic, a eficienței și la eliminarea substanțelor toxice din organism, a spus el.

Chihlimbarul găsit în Kaliningrad are aproximativ 5-7% acid succinic, comparativ cu 1% la cel standard, a explicat Vadim Parkhomenko de la uzina din Kaliningrad, care în prezent se concentrează exclusiv pe producția de bijuterii. În lume mai există și alte zăcăminte de chihlimbar, în țările baltice, Suedia, Germania, Danemarca și Polonia.

#chiclimbar #bogatii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de orz ale Republicii Moldova din perioada iulie–noiembrie 2025 indică o revenire atât din punct de vedere cantitativ, cât și valoric, după un sezon precedent mai modest. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în primele cinci luni ale sezonului curent au fost exportate 123,8 mii tone de orz, un volum comparabil cu cel din sezonul 2022–2023 și cu 18,3% mai mare față de sezonul 2023–2024, când livrările externe s-au limitat la 104,6 mii tone.

Creșterea volumelor a fost însoțită de o evoluție favorabilă a prețurilor. În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu de export al orzului moldovenesc a ajuns la 3,59 lei/kg, peste nivelurile din ultimele două sezoane, când cotațiile au variat între 3,02 și 3,13 lei/kg. Potrivit analistului, majorarea valorii de comercializare, inclusiv peste nivelul grâului, reflectă o redresare a cererii externe și o poziționare mai bună a mărfii moldovenești pe piețele internaționale.

Un moment-cheie al sezonului a fost luna noiembrie 2025, când exporturile de orz au înregistrat un salt semnificativ. În această lună au fost livrate peste hotare 14.117 tone, de opt ori mai mult decât în octombrie, când exporturile au totalizat doar 1.818 tone. Potrivit lui Iurie Rija, această creștere este rezultatul unei strategii logistice și comerciale, traderii așteptând acumularea volumelor necesare pentru a încărca complet barjele și a reduce costurile de transport.

Din cantitatea exportată în noiembrie, circa 94% – echivalentul a 13.229 tone – a fost livrată pe cale maritimă. Totodată, prețul mediu de export a urcat la 4,25 lei/kg, față de 3,52 lei/kg în octombrie. Diferența este explicată în mare parte de structura contractelor, întrucât 76% din orzul exportat în noiembrie a fost livrat în condiții CIF Liban, prețul incluzând transportul maritim estimat la 35–40 de dolari pe tonă. În termeni comparabili, prețul efectiv la ieșirea din Portul Internațional Giurgiulești s-a situat în jur de 3,6 lei/kg.

Structura exporturilor arată un grad ridicat de concentrare. În perioada analizată, 19 companii au fost implicate în exportul de orz, însă primele trei au realizat circa 80% din volumul total. Liderul pieței a fost „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 42.040 tone exportate (34% din total), urmată de „OROM-IMEXPO” SRL, cu 36.104 tone (29%), și SRL „AGRO-NOVA PRIM”, cu 21.425 tone (17%).

Din punct de vedere geografic, exporturile s-au orientat preponderent spre piețele maritime. Cipru a fost principala destinație, cu 53.520 tone importate la un preț mediu de 3,61 lei/kg, urmat de Liban, care a achiziționat 29.214 tone la un preț mediu mai ridicat, de 3,92 lei/kg. Alte destinații au inclus Italia, Grecia, Emiratele Arabe Unite, Israel, Turcia și România, unde volumele au fost mai reduse, iar prețurile s-au situat într-un interval relativ apropiat, între 3,16 și 3,60 lei/kg.

Economistul subliniază că, spre deosebire de sezonul 2024–2025, marcat de un potențial agricol mai modest și de presiunea ofertelor concurente din regiune, performanța din 2025 are o semnificație aparte. Creșterea simultană a volumelor și a prețurilor indică o cerere mai solidă, în special pentru orzul furajer, dar și o sincronizare mai bună între ofertă, logistică și fereastra de export.

Un rol esențial îl joacă infrastructura logistică, în special Portul Internațional Giurgiulești, care rămâne principala poartă de ieșire pentru cerealele moldovenești. Accesul la rutele maritime din Marea Neagră și Mediterana permite orzului din Republica Moldova să ajungă competitiv pe piețe din Orientul Mijlociu, unde cererea pentru cereale furajere se menține constantă.

Per ansamblu, exporturile de orz din perioada iulie–noiembrie 2025 reprezintă un semnal pozitiv pentru sectorul cerealier. Dacă tendințele actuale se vor menține și în lunile următoare, sezonul 2025–2026 ar putea deveni unul dintre cele mai echilibrate din ultimii ani pentru orzul moldovenesc, atât din perspectiva volumelor livrate, cât și a rentabilității economice.