Comoara uriașă a Rusiei dezvăluită în Occident: Moscova deține 90% din rezervele mondiale

În contextul războiului declanșat de Putin în Ucraina și al sancțiunilor occidentale impuse economiei Kremlinului pentru a-i slăbi capacitatea de luptă, orice venituri ale Moscovei ajută continuarea conflictului. Acum, este dezvăluită o mare comoară a Rusiei aflată în inima Occidentului: rezerve uriașe de chihlimbar în Kaliningrad, regiunea rusă învecinată cu Polonia și Lituania.

Rusia deține aproximativ 90% din rezervele mondiale de chihlimbar ce pot fi extrase, iar majoritatea sunt concentrate în zona Kaliningrad, potrivit Anadolu. Combinatul rusesc de chihlimbar din Kaliningrad este „singura întreprindere din lume care extrage chihlimbar la scară industrială”, spune geologul șef Alexey Korkin. China este cel mai mare cumpărător de chihlimbar rusesc, în timp ce există și un mare interes din partea altor țări din Asia și Orientul Mijlociu, scrie Anadolu.

Chihlimbarul, rășina fosilizată a copacului, a captivat omenirea de milenii prin nuanțele sale încântătoare și alura naturală. Din cele mai vechi timpuri și până în prezent, bijuteria a fost transformată în obiecte decorative rafinate și bijuterii uimitoare, servind în același timp ca agent vindecător în medicina populară și ca potențator de arome în parfumuri. Multe culturi atribuie chihlimbarului puteri supranaturale, crezând că are proprietăți mistice.

Când vine vorba de zăcăminte de chihlimbar în lumea modernă, Rusia deține 90% din toate rezervele de chihlimbar extractibile, majoritatea fiind concentrate în apropierea satului Yantarny din regiunea Kaliningrad, cea mai vestică enclavă a țării, conform lui Alexey Korkin, geolog șef la Combinatul de chihlimbar din Kaliningrad.

Extracția chihlimbarului în Kaliningrad a început în secolul al XIX-lea, inițial prin minerit și mai târziu prin exploatare în carieră în secolul al XX-lea. Producția a trebuit să fie reconstruită după război și, din cauza unicității și rarității chihlimbarului, nu a existat nicio experiență pe care să se bazeze, așa că Rusia a trebuit să-și dezvolte propriile metode de extracție, a spus Korkin.

În prezent, chihlimbarul este extras într-o cariera deschisă, unde excavatoarele extrag mai întâi roca purtătoare de chihlimbar, care este apoi spălată sub presiune puternică a apei până la o anumită stare, a explicat el.

„Suntem singura întreprindere din lume care extrage chihlimbar la scară industrială”, a spus el, adăugând că tehnologia folosită în Rusia pentru extragerea chihlimbarului este „unică”.

În ceea ce privește valoarea chihlimbarului extras, totul depinde de culoarea, dimensiunea, integritatea acestuia și de prezența florei și faunei fosilizate, a declarat Anna Dugina, de la Uzina de chihlimbar din Kaliningrad. Chihlimbarul alb mat este deosebit de apreciat, mai ales în China, a spus ea pentru sursa citată.

„Chihlimbarul, care are o vechime de aproximativ 50 de milioane de ani, este mai mult decât frumos și benefic. Este o mașină a timpului, o fereastră prin care putem vedea milioane de ani în trecut.”

Chihlimbarul de Kaliningrad are o concentrație foarte mare de acid succinic, un aditiv biologic activ care este un puternic regulator al apărării organismului, ajutând la îmbunătățirea metabolismului energetic, a eficienței și la eliminarea substanțelor toxice din organism, a spus el.

Chihlimbarul găsit în Kaliningrad are aproximativ 5-7% acid succinic, comparativ cu 1% la cel standard, a explicat Vadim Parkhomenko de la uzina din Kaliningrad, care în prezent se concentrează exclusiv pe producția de bijuterii. În lume mai există și alte zăcăminte de chihlimbar, în țările baltice, Suedia, Germania, Danemarca și Polonia.

#chiclimbar #bogatii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană pregătește un nou cadru juridic care ar putea avea efecte directe pentru turiști, inclusiv din Republica Moldova, care călătoresc în orașele din Uniunea Europeană. Începând cu 2026, Bruxelles-ul va propune reguli clare care să permită autorităților locale să limiteze închirierile turistice pe termen scurt, precum cele de tip Airbnb, în zonele afectate de criza locuințelor.

Inițiativa face parte din primul Plan european privind locuințele accesibile, prezentat la Strasbourg, și urmărește să ofere orașelor din UE instrumente legale pentru a interveni acolo unde presiunea turistică reduce drastic oferta de locuințe pentru populația locală. Noile reguli ar putea însemna mai puține opțiuni de cazare și, posibil, costuri mai mari pentru moldovenii care aleg să călătorească în statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit Comisiei Europene, lipsa locuințelor accesibile a devenit una dintre cele mai acute probleme sociale din Uniune, în special în marile centre urbane. În prezent, în UE se construiesc aproximativ 1,6 milioane de locuințe anual, însă acest volum nu acoperă cererea. Pentru a reduce deficitul în următorul deceniu ar fi necesară construirea a circa 650.000 de locuințe suplimentare pe an, cu un cost estimat la 150 de miliarde de euro anual.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a subliniat că accesul la o locuință sigură, stabilă și accesibilă nu este un privilegiu, ci o necesitate fundamentală. În ceea ce privește închirierile turistice pe termen scurt, Executivul european recunoaște beneficiile economice – venituri suplimentare pentru proprietari, renovarea locuințelor și stimularea turismului. Totuși, Bruxelles-ul avertizează că expansiunea rapidă a acestui sector, cu o creștere de aproape 93% între 2018 și 2024, a redus semnificativ fondul locativ destinat rezidenților. În unele orașe intens turistice, până la 20% din locuințe sunt utilizate exclusiv pentru cazare pe termen scurt.

Comisia precizează că nu urmărește interzicerea platformelor precum Airbnb, ci oferirea unui cadru legal care să permită măsuri proporționale, adaptate situației fiecărei localități. Regulamentul privind închirierile pe termen scurt, care urmează să intre în vigoare în mai 2026, va introduce obligații de înregistrare a proprietarilor și schimb de date între autorități, pentru creșterea transparenței.

Planul european mai include reducerea birocrației în sectorul construcțiilor, mobilizarea investițiilor publice și private și alocarea de fonduri suplimentare, inclusiv 10 miliarde de euro pentru perioada 2026–2027. Totodată, Comisia intenționează să analizeze impactul speculațiilor imobiliare și să propună eventuale măsuri fiscale pentru limitarea acestora.