Comoara uriașă a Rusiei dezvăluită în Occident: Moscova deține 90% din rezervele mondiale

În contextul războiului declanșat de Putin în Ucraina și al sancțiunilor occidentale impuse economiei Kremlinului pentru a-i slăbi capacitatea de luptă, orice venituri ale Moscovei ajută continuarea conflictului. Acum, este dezvăluită o mare comoară a Rusiei aflată în inima Occidentului: rezerve uriașe de chihlimbar în Kaliningrad, regiunea rusă învecinată cu Polonia și Lituania.

Rusia deține aproximativ 90% din rezervele mondiale de chihlimbar ce pot fi extrase, iar majoritatea sunt concentrate în zona Kaliningrad, potrivit Anadolu. Combinatul rusesc de chihlimbar din Kaliningrad este „singura întreprindere din lume care extrage chihlimbar la scară industrială”, spune geologul șef Alexey Korkin. China este cel mai mare cumpărător de chihlimbar rusesc, în timp ce există și un mare interes din partea altor țări din Asia și Orientul Mijlociu, scrie Anadolu.

Chihlimbarul, rășina fosilizată a copacului, a captivat omenirea de milenii prin nuanțele sale încântătoare și alura naturală. Din cele mai vechi timpuri și până în prezent, bijuteria a fost transformată în obiecte decorative rafinate și bijuterii uimitoare, servind în același timp ca agent vindecător în medicina populară și ca potențator de arome în parfumuri. Multe culturi atribuie chihlimbarului puteri supranaturale, crezând că are proprietăți mistice.

Când vine vorba de zăcăminte de chihlimbar în lumea modernă, Rusia deține 90% din toate rezervele de chihlimbar extractibile, majoritatea fiind concentrate în apropierea satului Yantarny din regiunea Kaliningrad, cea mai vestică enclavă a țării, conform lui Alexey Korkin, geolog șef la Combinatul de chihlimbar din Kaliningrad.

Extracția chihlimbarului în Kaliningrad a început în secolul al XIX-lea, inițial prin minerit și mai târziu prin exploatare în carieră în secolul al XX-lea. Producția a trebuit să fie reconstruită după război și, din cauza unicității și rarității chihlimbarului, nu a existat nicio experiență pe care să se bazeze, așa că Rusia a trebuit să-și dezvolte propriile metode de extracție, a spus Korkin.

În prezent, chihlimbarul este extras într-o cariera deschisă, unde excavatoarele extrag mai întâi roca purtătoare de chihlimbar, care este apoi spălată sub presiune puternică a apei până la o anumită stare, a explicat el.

„Suntem singura întreprindere din lume care extrage chihlimbar la scară industrială”, a spus el, adăugând că tehnologia folosită în Rusia pentru extragerea chihlimbarului este „unică”.

În ceea ce privește valoarea chihlimbarului extras, totul depinde de culoarea, dimensiunea, integritatea acestuia și de prezența florei și faunei fosilizate, a declarat Anna Dugina, de la Uzina de chihlimbar din Kaliningrad. Chihlimbarul alb mat este deosebit de apreciat, mai ales în China, a spus ea pentru sursa citată.

„Chihlimbarul, care are o vechime de aproximativ 50 de milioane de ani, este mai mult decât frumos și benefic. Este o mașină a timpului, o fereastră prin care putem vedea milioane de ani în trecut.”

Chihlimbarul de Kaliningrad are o concentrație foarte mare de acid succinic, un aditiv biologic activ care este un puternic regulator al apărării organismului, ajutând la îmbunătățirea metabolismului energetic, a eficienței și la eliminarea substanțelor toxice din organism, a spus el.

Chihlimbarul găsit în Kaliningrad are aproximativ 5-7% acid succinic, comparativ cu 1% la cel standard, a explicat Vadim Parkhomenko de la uzina din Kaliningrad, care în prezent se concentrează exclusiv pe producția de bijuterii. În lume mai există și alte zăcăminte de chihlimbar, în țările baltice, Suedia, Germania, Danemarca și Polonia.

#chiclimbar #bogatii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.