Compania aeriană de stat de peste Prut, care opereză curse și în Moldova, a rămas fără director

Directorul general al TAROM, Bogdan Popescu, a demisionat, au confirmat, vineri, pentru AGERPRES, surse sindicale.

Acestea au precizat că demisia le-a fost confirmată de membrii Consiliului de Administraţie al companiei.

Sursele au adăugat că Bogdan Popescu a fost plecat săptămâna trecută la Bruxelles, pentru a discuta despre modificarea planului de restructurare şi aprobarea ajutorului de stat.

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, şi-a exprimat, săptămâna trecută, în Parlament, încrederea în Bogdan Popescu că va reuşi să repună „pe picioare” compania şi a spus că „în 2024 vor fi semne pozitive economic în ceea ce priveşte TAROM”.

Întrebat de AGERPRES în ce etapă sunt discuţiile de la Comisia Europeană în privinţa planului de restructurare a TAROM, Sorin Grindeanu a răspuns: „Analizează cei de la cei de la comisie”.

„Avem un nou manager, aşa cum ştiţi. Eu am încredere mare în dânsul şi sper să reuşească în sfârşit să repună pe picioare (compania – n. r). Cred că am spus din urmă cu doi ani un lucru legat de TAROM: faptul că e nevoie de un manager care să aibă curaj, pentru că susţinere din partea ministerului va primi. Să ştiţi că domnul director actual dă dovadă de curaj şi eu spun că în 2024 vor fi semne pozitive economic în ceea ce priveşte TAROM”, a susţinut şeful de la Transporturi, la ieşirea de la dezbaterile pe proiectul de buget pe 2024 al ministerului, din comisiile de specialitate, reunite.

Bogdan Popescu fusese numit, în octombrie 2023, în funcţia de director general al TAROM.

Acesta este absolvent al Facultăţii de Aeronave, al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti şi al programului EMBA Asebuss. El are o experienţă de peste 25 de ani în companii de renume internaţional, precum Shell, Metro şi Microsoft. De asemenea, în anul 2021, Bogdan Popescu a ocupat funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Avioane Craiova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarom #demisie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republica Moldova dă semne de revenire în 2025, cu mai mulți indicatori pozitivi decât negativi față de anul precedent, însă ritmul de creștere rămâne modest, iar vulnerabilitățile structurale persistă. Concluziile aparțin expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, de la IDIS Viitorul, prezentate vineri, 26 decembrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale Analize economice cu Veaceslav Ioniță.

Potrivit estimărilor expertului, Produsul Intern Brut va crește în 2025 cu 2,7%, după un avans de doar 0,1% în 2024, evoluție determinată în principal de revenirea sectorului agricol. Chiar și așa, nivelul PIB-ului nu va ajunge nici în acest an la pragul de dinaintea războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. În ultimii cinci ani, creșterea medie anuală a PIB-ului a fost de doar 0,5%, mult sub media globală.
Producția industrială este estimată să avanseze în 2025 cu 4,5%, după trei ani consecutivi de scădere. Cu toate acestea, industria va rămâne la aproximativ 92% din maximul istoric atins în 2021, iar pe parcursul ultimului deceniu creșterea cumulată a fost de doar 8%, o evoluție considerată îngrijorătoare. În agricultură, după un declin sever în 2024, este anticipată o recuperare de circa 15% în 2025. Veaceslav Ioniță avertizează însă asupra dependenței excesive de climă și subliniază necesitatea dezvoltării zootehniei și a procesării produselor agricole cu valoare adăugată înaltă.

Pe piața muncii, populația ocupată continuă să se reducă, cu un minus de aproximativ 77 de mii de persoane în ultimii doi ani, în special în sectorul agrar, pe fondul migrației externe. În același timp, numărul salariaților ar putea crește în 2025 cu circa 10 mii de persoane.

Exporturile de bunuri și servicii sunt estimate la aproximativ 6,8 miliarde de dolari în 2025, după doi ani de declin. Pentru prima dată în istoria țării, exporturile de servicii vor depăși pragul de 3 miliarde de dolari, devenind principalul motor al creșterii, în timp ce exporturile de bunuri se vor apropia de 3,8 miliarde de dolari, cu o revenire modestă.
Salariul mediu lunar este estimat la 15.700 de lei, în creștere reală cu 4,1%, iar pensia medie pentru limită de vârstă a depășit pentru prima dată 4.000 de lei, ajungând la 4.200 de lei.

Totuși, inflația ridicată din ultimii ani a erodat semnificativ efectul acestor majorări. Rata inflației este estimată la 7,1% în 2025, sub nivelul record de 34% din 2022, dar încă ridicată. În lipsa unor șocuri majore, inflația ar putea coborî spre 5% în 2026. Din 2020 până în prezent, prețurile au crescut cumulativ cu 77%.
Expertul a subliniat și impactul sever al crizei energetice, care a generat cea mai mare creștere a prețurilor la energie din Europa, de peste șase ori față de nivelurile de până în 2020. În 2025, un moldovean poate cumpăra dintr-un salariu mai puțin gaz decât în majoritatea anilor de după independență, în pofida majorărilor nominale de venituri.

„Economia Republicii Moldova se află într-o recuperare modestă, dar rămâne extrem de dependentă de agricultură, climă și factori externi. Fără investiții în industrializare, valoare adăugată și diversificare economică, decalajele față de economiile dezvoltate vor continua să se adâncească”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

#criză #economie #Moldova