Compania aeriană de stat de peste Prut, care opereză curse și în Moldova, a rămas fără director

Directorul general al TAROM, Bogdan Popescu, a demisionat, au confirmat, vineri, pentru AGERPRES, surse sindicale.

Acestea au precizat că demisia le-a fost confirmată de membrii Consiliului de Administraţie al companiei.

Sursele au adăugat că Bogdan Popescu a fost plecat săptămâna trecută la Bruxelles, pentru a discuta despre modificarea planului de restructurare şi aprobarea ajutorului de stat.

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, şi-a exprimat, săptămâna trecută, în Parlament, încrederea în Bogdan Popescu că va reuşi să repună “pe picioare” compania şi a spus că “în 2024 vor fi semne pozitive economic în ceea ce priveşte TAROM”.

Întrebat de AGERPRES în ce etapă sunt discuţiile de la Comisia Europeană în privinţa planului de restructurare a TAROM, Sorin Grindeanu a răspuns: “Analizează cei de la cei de la comisie”.

“Avem un nou manager, aşa cum ştiţi. Eu am încredere mare în dânsul şi sper să reuşească în sfârşit să repună pe picioare (compania – n. r). Cred că am spus din urmă cu doi ani un lucru legat de TAROM: faptul că e nevoie de un manager care să aibă curaj, pentru că susţinere din partea ministerului va primi. Să ştiţi că domnul director actual dă dovadă de curaj şi eu spun că în 2024 vor fi semne pozitive economic în ceea ce priveşte TAROM”, a susţinut şeful de la Transporturi, la ieşirea de la dezbaterile pe proiectul de buget pe 2024 al ministerului, din comisiile de specialitate, reunite.

Bogdan Popescu fusese numit, în octombrie 2023, în funcţia de director general al TAROM.

Acesta este absolvent al Facultăţii de Aeronave, al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti şi al programului EMBA Asebuss. El are o experienţă de peste 25 de ani în companii de renume internaţional, precum Shell, Metro şi Microsoft. De asemenea, în anul 2021, Bogdan Popescu a ocupat funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Avioane Craiova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarom #demisie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.