Compania aeriană de stat de peste Prut, care opereză curse și în Moldova, a rămas fără director

Directorul general al TAROM, Bogdan Popescu, a demisionat, au confirmat, vineri, pentru AGERPRES, surse sindicale.

Acestea au precizat că demisia le-a fost confirmată de membrii Consiliului de Administraţie al companiei.

Sursele au adăugat că Bogdan Popescu a fost plecat săptămâna trecută la Bruxelles, pentru a discuta despre modificarea planului de restructurare şi aprobarea ajutorului de stat.

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, şi-a exprimat, săptămâna trecută, în Parlament, încrederea în Bogdan Popescu că va reuşi să repună „pe picioare” compania şi a spus că „în 2024 vor fi semne pozitive economic în ceea ce priveşte TAROM”.

Întrebat de AGERPRES în ce etapă sunt discuţiile de la Comisia Europeană în privinţa planului de restructurare a TAROM, Sorin Grindeanu a răspuns: „Analizează cei de la cei de la comisie”.

„Avem un nou manager, aşa cum ştiţi. Eu am încredere mare în dânsul şi sper să reuşească în sfârşit să repună pe picioare (compania – n. r). Cred că am spus din urmă cu doi ani un lucru legat de TAROM: faptul că e nevoie de un manager care să aibă curaj, pentru că susţinere din partea ministerului va primi. Să ştiţi că domnul director actual dă dovadă de curaj şi eu spun că în 2024 vor fi semne pozitive economic în ceea ce priveşte TAROM”, a susţinut şeful de la Transporturi, la ieşirea de la dezbaterile pe proiectul de buget pe 2024 al ministerului, din comisiile de specialitate, reunite.

Bogdan Popescu fusese numit, în octombrie 2023, în funcţia de director general al TAROM.

Acesta este absolvent al Facultăţii de Aeronave, al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti şi al programului EMBA Asebuss. El are o experienţă de peste 25 de ani în companii de renume internaţional, precum Shell, Metro şi Microsoft. De asemenea, în anul 2021, Bogdan Popescu a ocupat funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Avioane Craiova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarom #demisie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.