Compania care a creat ChatGPT își readuce în funcție directorul demis recent

Compania OpenAI a anunțat că a ajuns la un acord pentru ca Sam Altman să revină în funcția de director general. Acesta a fost demis în urmă cu câteva zile.

Sam Altman se întoarce în funcția de CEO al OpenAI. Acesta a fost demis vineri de la conducerea companiei care a creat ChatGPT.

Compania OpenAI a creat popularul ChatGPT

Acordul „de principiu” care a determinat revenirea sa implică instalarea unui nou consiliu de administrație, transmite compania. Aceasta vine după ce Altman a fost concediat vineri, declanșând o scrisoare deschisă din partea personalului care a amenințat că va demisiona dacă nu va fi repus în funcție:

„Iubesc OpenAI, iar tot ceea ce am făcut în ultimele zile a fost pentru a ține această echipă. Vrem să ne continuăm misiunea. Aștept cu nerăbdare să mă întorc la OpenAI și să dezvolt parteneriatul nostru solid cu Microsoft”, a scris Altman pe Twitter.

OpenAI a fost de acord cu refacerea parțială a consiliului de administrație care l-a demis

Sam Altman a fost demis la finalul săptămânii trecute din funcţia de director general al OpenAI. Compania a lansat în urmă cu un an platforma de inteligenţă artificială generativă ChatGPT.

ADVERTISMENT

SCROLL TO CONTINUE WITH CONTENT

Consiliul de administraţie i-a reproşat că nu a fost întotdeauna „direct” cu acesta:

„Plecarea domnului Altman vine în urma unui proces de analiză a consiliului. Acesta a ajuns la concluzia că el nu a fost întotdeauna direct în comunicarea sa cu consiliul. A împiedicat capacitatea de a-şi îndeplini responsabilităţile”, se arăta în comunicat.

Forul nu mai are „încredere în capacitatea lui de a conduce OpenAI”

La o zi după ce consiliul de administraţie l-a concediat, Sam Altman vorbea cu directorii OpenAI despre îmbunătăţirea structurii de guvernare a companiei. Acesta discuta cu unii cercetători de bază ai OpenAI şi alţii apropiaţi ai săi despre cum ar putea înfiinţa o nouă companie de AI.

Pe lângă revenirea lui Altman, compania a fost de acord, în principiu, să reconstituie parțial consiliul de administrație care l-a demis. Fostul co-director executiv al Salesforce, Bret Taylor, și fostul secretar al Trezoreriei SUA, Larry Summers, se vor alătura directorului general și actualului director al Quora, Adam D’Angelo, a precizat OpenAI, compania care a creat ChatGPT.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#demisie #creier #companie #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.