Compania care a creat ChatGPT își readuce în funcție directorul demis recent

Compania OpenAI a creat popularul ChatGPT

Acordul „de principiu” care a determinat revenirea sa implică instalarea unui nou consiliu de administrație, transmite compania. Aceasta vine după ce Altman a fost concediat vineri, declanșând o scrisoare deschisă din partea personalului care a amenințat că va demisiona dacă nu va fi repus în funcție:

„Iubesc OpenAI, iar tot ceea ce am făcut în ultimele zile a fost pentru a ține această echipă. Vrem să ne continuăm misiunea. Aștept cu nerăbdare să mă întorc la OpenAI și să dezvolt parteneriatul nostru solid cu Microsoft”, a scris Altman pe Twitter.

OpenAI a fost de acord cu refacerea parțială a consiliului de administrație care l-a demis

Sam Altman a fost demis la finalul săptămânii trecute din funcţia de director general al OpenAI. Compania a lansat în urmă cu un an platforma de inteligenţă artificială generativă ChatGPT.

ADVERTISMENT

SCROLL TO CONTINUE WITH CONTENT

Consiliul de administraţie i-a reproşat că nu a fost întotdeauna „direct” cu acesta:

„Plecarea domnului Altman vine în urma unui proces de analiză a consiliului. Acesta a ajuns la concluzia că el nu a fost întotdeauna direct în comunicarea sa cu consiliul. A împiedicat capacitatea de a-şi îndeplini responsabilităţile”, se arăta în comunicat.

Forul nu mai are „încredere în capacitatea lui de a conduce OpenAI”

La o zi după ce consiliul de administraţie l-a concediat, Sam Altman vorbea cu directorii OpenAI despre îmbunătăţirea structurii de guvernare a companiei. Acesta discuta cu unii cercetători de bază ai OpenAI şi alţii apropiaţi ai săi despre cum ar putea înfiinţa o nouă companie de AI.

Pe lângă revenirea lui Altman, compania a fost de acord, în principiu, să reconstituie parțial consiliul de administrație care l-a demis. Fostul co-director executiv al Salesforce, Bret Taylor, și fostul secretar al Trezoreriei SUA, Larry Summers, se vor alătura directorului general și actualului director al Quora, Adam D’Angelo, a precizat OpenAI, compania care a creat ChatGPT.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.