Compania Microsoft acuză un stat pentru atacuri cibernetice

Microsoft a dat vina pe un grup de spionaj cibernetic pentru mai multe atacuri asupra software-ului serverului lor de e-mail. Gigantul tehnologic a declarat că hackerii aparțin unui grup „foarte calificat și sofisticat” susținut de statul chinez.

Într-o postare pe site-ul lor, Microsoft a spus că, campania de hacking a folosit patru vulnerabilități nedetectate anterior în diferite versiuni ale software-ului. Defectele de securitate le-au permis hackerilor să acceseze de la distanță, căsuțele de e-mail aflate pe serverele Microsoft.

Centrul de informații pentru amenințări al Microsoft a atribuit atacurile unui grup considerat a fi sponsorizat și activează în cadrul statului chinez, numit „Hafnium”. Specialiștii Microsoft au ajuns la această concluzie în baza „tacticilor și procedurilor utilizate de hackeri”.

Microsoft a declarat că „Hafnium” s-au concentrat pe grupuri de cercetătore a bolilor infecțioase, firmele de avocatură, instituțiile de învățământ superior și contractorii din cadrul sistemului de apărare. Au fost, de asemenea, vizate grupurile de reflecție și grupurile neguvernamentale.

Deși Hafnium are sediul în China, acesta își desfășoară operațiunile în principal utilizând servere private virtuale închiriate din SUA, a spus Microsoft.

Microsoft a declarat că atacul nu are nicio legătură cu atacul „SolarWinds”, care a lovit agențiile guvernamentale americane la sfârșitul anului trecut.

Compania a lansat actualizări de software destinate soluționării vulnerabilităților din software-ul său.

#Microsoft #atacuri cibernetice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.