Companiile aeriene survolează Afganistanul, în timp ce Orientul Mijlociu devine cel mai mare risc

Singapore Airlines, British Airways şi Lufthansa şi-au mărit numărul de zboruri deasupra Afganistanului, după ce ani de zile le-au evitat, în condiţiile în care conflictul din Orientul Mijlociu l-a făcut să pară o opţiune relativ sigură, potrivit unui material exclusiv al Reuters.

Transportatorii au încetat să mai tranziteze Afganistanul, care se află pe rute majore între Asia şi Europa, în urmă cu trei ani, când talibanii au preluat puterea şi serviciile de control al traficului aerian au încetat.

Aceste servicii nu au fost încă reluate, dar companiile aeriene consideră din ce în ce mai mult că cerul dintre Iran şi Israel este mai riscant decât spaţiul aerian afgan. Multe dintre acestea au început să facă rute prin Iran şi Orientul Mijlociu după ce cerul rusesc a fost închis pentru majoritatea transportatorilor occidentali, când a început războiul din Ucraina în 2022.

„Pe măsură ce conflictele au evoluat, calculele privind spaţiul aerian care trebuie utilizat s-au schimbat. Companiile aeriene încearcă să reducă riscurile cât mai mult posibil şi consideră că survolarea Afganistanului este cea mai sigură opţiune, având în vedere tensiunile actuale dintre Iran şi Israel”, a declarat Ian Petchenik, purtător de cuvânt al organizaţiei de urmărire a zborurilor Flightradar24.

În a doua săptămână din august, numărul zborurilor deasupra Afganistanului a fost de şapte ori mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unei analize Reuters a datelor FlightRadar24.

Schimbarea a început la mijlocul lunii aprilie, în timpul atacurilor reciproce cu rachete şi drone între Iran şi Israel. Datele de urmărire a zborurilor din acea perioadă arată că Lufthansa, Singapore Airlines, British Airways şi altele au început să trimită câteva zboruri pe zi deasupra Afganistanului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#survol #afganistan #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația OPEC+ a decis sâmbătă, 31 mai 2025, să majoreze semnificativ producția de petrol cu încă 411.000 de barili pe zi începând din iunie, marcând a treia lună consecutivă de creșteri. În total, în doar trei luni, cartelul care reunește peste 30 de țări producătoare de petrol va adăuga pe piață 1,2 milioane de barili noi pe zi – cel mai mare val de creștere de la relaxarea restricțiilor din 2020.

Decizia a fost luată în ciuda opoziției ferme a Rusiei, care se teme de o prăbușire a prețurilor și de un nou șoc bugetar. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, Arabia Saudită a insistat să promoveze această creștere pentru a răspunde solicitărilor administrației lui Donald Trump, care a cerut public prețuri mai mici la petrol.

Situația tensionată amintește de criza din 2020, când refuzul Rusiei de a reduce producția a dus la un conflict deschis cu Riadul. Atunci, saudiții au răspuns cu reduceri agresive de prețuri și o majorare bruscă a producției, ceea ce a provocat prăbușirea cotațiilor petrolului Brent până la 5-10 dolari pe baril, iar în unele cazuri chiar sub zero. Kremlinul a fost forțat să cedeze după o lună, revenind în OPEC+ și acceptând cele mai mari reduceri de producție.

Acum, Arabia Saudită vrea să accelereze planul de creștere a producției cu 2,2 milioane de barili pe zi, pe care inițial îl planificase până la finalul lui 2026. Riadul insistă ca noile volume să fie pompate deja din acest an, ceea ce ar putea duce la o scădere a prețului Brent până la 50-60 de dolari pe baril, estimează JP Morgan. Pentru Rusia, impactul va fi devastator: petrolul Urals se vinde deja cu o reducere de cel puțin 10 dolari față de Brent, ceea ce ar putea duce prețurile Urals la 40-50 de dolari.

Guvernul rus a bugetat pentru 2025 o medie a prețului Urals de 69,7 dolari, însă această prognoză a devenit nerealistă după ce, în martie, prețurile au coborât sub 60 de dolari, în aprilie au atins doar 54 de dolari, iar în mai au stagnat la puțin peste 50 de dolari.

Ministerul de Finanțe și Ministerul Economiei din Rusia au fost nevoite să ajusteze bugetul, estimând acum un preț mediu de 56 de dolari. Veniturile din petrol și gaze vor scădea astfel la 8,3 trilioane de ruble, față de 10,9 trilioane planificate, iar deficitul bugetar va crește de trei ori, de la 1,2 trilioane la 3,8 trilioane de ruble.

Analistul ING Warren Patterson estimează că Arabia Saudită are nevoie de un preț al petrolului de 90 de dolari pentru a-și echilibra bugetul, dar Riadul ar putea accepta și un preț mai mic dacă își crește semnificativ volumul de vânzări. Situația tensionată din OPEC+ indică riscul unei noi „războaie a prețurilor” care ar putea destabiliza întreaga piață mondială a petrolului.