Companiile aeriene survolează Afganistanul, în timp ce Orientul Mijlociu devine cel mai mare risc

Singapore Airlines, British Airways şi Lufthansa şi-au mărit numărul de zboruri deasupra Afganistanului, după ce ani de zile le-au evitat, în condiţiile în care conflictul din Orientul Mijlociu l-a făcut să pară o opţiune relativ sigură, potrivit unui material exclusiv al Reuters.

Transportatorii au încetat să mai tranziteze Afganistanul, care se află pe rute majore între Asia şi Europa, în urmă cu trei ani, când talibanii au preluat puterea şi serviciile de control al traficului aerian au încetat.

Aceste servicii nu au fost încă reluate, dar companiile aeriene consideră din ce în ce mai mult că cerul dintre Iran şi Israel este mai riscant decât spaţiul aerian afgan. Multe dintre acestea au început să facă rute prin Iran şi Orientul Mijlociu după ce cerul rusesc a fost închis pentru majoritatea transportatorilor occidentali, când a început războiul din Ucraina în 2022.

„Pe măsură ce conflictele au evoluat, calculele privind spaţiul aerian care trebuie utilizat s-au schimbat. Companiile aeriene încearcă să reducă riscurile cât mai mult posibil şi consideră că survolarea Afganistanului este cea mai sigură opţiune, având în vedere tensiunile actuale dintre Iran şi Israel”, a declarat Ian Petchenik, purtător de cuvânt al organizaţiei de urmărire a zborurilor Flightradar24.

În a doua săptămână din august, numărul zborurilor deasupra Afganistanului a fost de şapte ori mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unei analize Reuters a datelor FlightRadar24.

Schimbarea a început la mijlocul lunii aprilie, în timpul atacurilor reciproce cu rachete şi drone între Iran şi Israel. Datele de urmărire a zborurilor din acea perioadă arată că Lufthansa, Singapore Airlines, British Airways şi altele au început să trimită câteva zboruri pe zi deasupra Afganistanului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#survol #afganistan #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.