Companiile din UE au plătit 3 miliarde de euro taxe în Rusia într-un an

Kremlinul a primit aproximativ 3 miliarde de euro în taxe de la companiile din Uniunea Europeană care își desfășoară activitatea în Rusia, potrivit unui raport al organizațiilor non-guvernamentale B4Ukraine și Squeezing Putin, citat de Politico. Datele provin și de la Institutul Școlii de Economie din Kiev.

Studiul a analizat 1600 de companii străine care activează în Rusia, dintre care mai mult de 900 provin din țările G7 și Uniunea Europeană, state aliate ale Ucrainei. „930 de companii din G7 și UE au fost cei mai mari plătitori de impozit pe profit în Rusia. Dintre primele 20 de plătitori de taxe, 16 sunt din G7 și UE”, se menționează în raport.

În ceea ce privește companiile din Uniunea Europeană, raportul menționează cel puțin 827 de firme, cu o cifră de afaceri totală de 81,4 miliarde de dolari (79 miliarde de euro), în scădere față de anul 2022, când cifra de afaceri a fost de 111,4 miliarde de dolari. Totuși, plățile lor fiscale pe profit au rămas la nivelul de 3 miliarde de dolari, se arată în documentul intitulat „Companii care susțin războiul Rusiei în Ucraina”.

Printre cei mai mari plătitori de taxe europeni din Rusia se numără companiile franceze Leroy Merlin și Auchan, elvețiana Nestlé, precum și retailerii germani Metro și Globus. În 2025, cota de impozitare a profitului în Rusia va crește de la 20% la 25%, ceea ce va duce la o majorare a contribuției financiare a companiilor occidentale în sprijinul agresiunii rusești împotriva Ucrainei, subliniază Politico.

Anterior, Newsweek, referindu-se la datele grupului B4Ukraine și ale Institutului Școlii de Economie din Kiev (KSE), a raportat că în 2023, companiile americane din Rusia au plătit 1,2 miliarde de dolari sub formă de impozit pe profit. Fostul ambasador al SUA în Rusia și profesor la Universitatea Stanford, Michael McFaul, a numit acțiunile companiilor care continuă să opereze în Rusia „imorale și rușinoase”.

De asemenea, Newsweek a amintit că firmele străine care doresc să părăsească piața rusă se confruntă cu condiții dure impuse de autoritățile ruse, printre care un „impozit pe ieșire” de 15% și un discount de 50% în cazul vânzării activelor. Potrivit publicației, doar între ianuarie și martie 2024, „impozitul pe ieșire” a adus bugetului rus 385 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #UE #Kremlin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.