Companiile europene, ocolind sancțiunile, au livrat echipamente de gaz prietenului lui Putin

Pe parcursul celor doi ani de război, companiile europene au continuat să furnizeze echipamente pentru proiectul Arctic LNG 2, unul dintre cei mai mari acționari ai căruia este miliardarul Ghenadii Timcenko, scrie The Moscow Times într-o anchetă comună cu ONG-ul Arctida.

În total, de la introducerea sancțiunilor în mai 2022 și până la sfârșitul lunii ianuarie 2024, Arctic LNG 2 a primit echipamente europene în valoare de 580 de milioane de euro.

Uniunea Europeană a interzis furnizarea oricărui echipament pentru producția de gaz lichefiat din mai 2022, iar la sfârșitul lui 2023 Statele Unite au impus sancțiuni directe împotriva proiectului Arctic LNG 2. Dar abia în ianuarie 2024, piese de schimb și echipamente în valoare de 24 de milioane de euro au fost importate din țările Uniunii Europene pentru Arctic LNG 2 în Rusia, conform statisticilor vamale rusești, la care a avut acces The Moscow Times. În 2023 au fost importate echipamente în valoare de peste 220 de milioane de euro.

Principalul furnizor de echipamente pentru Arctic LNG 2 în 2023 a fost italianul Nuovo Pignone SRL (BH), care produce echipamente pentru industria energetică. Ea a trimis în Rusia produse în valoare de 41 de milioane de euro.

Liderul furnizorilor francezi este Optaperiph, care a furnizat produse de termoizolație, robinete și alte echipamente în valoare de 6 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #miliardar #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.