Companiile își pot împărți dividendele cu angajații, dar statul le taxează la sânge

Companiile din Republica Moldova își pot împărți dividendele cu angajații în urma reformei „phantom stock”, potrivit anunțului ministrului Economiei, Dumitru Alaiba.

„Prin asta am permis companiilor să dea o parte din profit către angajați, pentru a-i motiva. Astfel, angajații de valoare pentru companie pot primi legal o parte din dividende (taxate ca dividende). Am făcut asta pentru a oferi angajatorilor un instrument suplimentar să motiveze angajații de valoare. Vrem cât mai multe companii profitabile și productive în țara noastră, iar rezultatele muncii să poată fi împărțite și cu angajații”, spune Alaiba.

Cum se impozitează dividendele

Persoanele și firmele care achită dividende acționarilor (asociaților) săi pe parcursul perioadei fiscale achită ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul perioadei fiscale în curs, din care se vor achita dividende. Dacă compania nu e plătitoare de TVA, va achita drept impozit pe venit – 4% din venitul operațional obținut în perioada fiscală de declarare. Indiferent dacă acționarii sunt persoane fizice sau juridice. Acest impozit se achită la buget până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost efectuate plățile în contul dividendelor.

Dividendele pe care o persoană (fizică sau juridică) rezidentă le primește de la o companie din afara Republicii Moldova se impozitează cu 12%. Asta dacă între Republica Moldova și țara respectivă nu a fost încheiată o Convenție pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#impozitare #dividende #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.