Condițiile draconice în care Rusia livrează gaze către Republica Moldova: Gazprom poate sista livările în 48 de ore

După majorarea cu peste 200 de dolari (la mia de metri cubi) a prețului gazului livrat de Rusia în Republica Moldova, taberele pe scena politică de la Chișinău s-au împărțit.
Reprezentanții puterii spun că guvernarea urmărește tendințele de pe piața internațională și așteaptă ca prețurile să înregistreze un trend descendent, opoziția extraparlamentară cere președintelui Maia Sandu și vicepremierului Andrei Spînu să meargă în Federația Rusă și să renegocieze contractul cu Gazprom.

Comentatorii politici califică criza energetică cu care se confruntă Republica Moldova drept una previzibilă în condițiile în care Federația Rusă folosește gazul în calitate de instrument geopolitic pentru a-și întări influența în Europa.

„Federația Rusă joacă tare, are ca prioritate darea în exploatare Nord Streem 2, vrea garanții de sferă de influență în Ucraina și a simțit momentul oportun. Pandemia cu repercusiunile ei negative, lipsa gazelor naturale pe piața europeană, Federația Rusă profită de asta, iar Republica Moldova este prinsă în acest joc geopolitic. În tot acest context, echipa noastră nu a analizat foarte bine situația și nu a negociat cel mai bun contract pentru Republica Moldova”, a spus comentatorul politic Ion Tăbârță, în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

Când în Republica Moldova erau guvernări prorusești, de stânga, li s-au făcut întotdeauna concesii legate de prețuri. Moscova, evident, folosește prețul gazelor ca un instrument geopolitic. Sigur că este vorba de condiții politice, avem regiunea transnistreană, nu se dorește extinderea României peste Prut, în sensul unei unificări cu România, ca să nu intrăm în NATO. Gazul este folosit ca Republica Moldova să nu-și dorească în Uniunea Europeană, ne amintim că și Ucraina a fost avertizată în acest sens”, a spus ex-deputatul Vitalia Pavlicenco.

În același timp, reprezentanții opoziției extraparlamentare le cer guvernanților să renegocieze contractul cu Gazprom, să se inspire atât din experiența fostelor guvernări de la Chișinău care au reușit negocierea unui preț bun la gaz, cât și din experiența statelor europene care au obținut contracte avantajoase cu Rusia.

Prețul la gaze depinde de situația de pe piața internațională, dar acesta este doar un fragment al realității. Nimeni nu vorbește de cealaltă parte a realității. Prețul gazului este subiectul unui contract, nu al voinței Domnului, respectiv, guvernarea să se trezească, Sandu și Spînu să plece la Moscova și să nu vină de acolo până când nu vor renegocia contractul, mai cu seamă că precedente și oportunități sunt destule. Alți șefi de state au făcut-o”, a spus reprezentantul formațiunii Congresul Civic, Iurie Muntean.

„Criza gazelor are un context regional. Este o situație care pune presiune pe cetățeni, dar se analizează tendința prețului pe piața internațională și se observă o tendință de scădere. S-ar putea ca prețul să se diminueze. Examinăm mai multe scenarii, reieșind din potențialele evoluții ale situației, vom acționa în funcție de situație”, a spus deputatul PAS, Igor Chiriac.

Potrivit contractului semnat cu Gazprom, Republica Moldova trebuie să achite până la data de 20 a fiecărei luni, costul gazelor naturale consumate în luna precedentă și 50% din costul gazelor consumate în luna curentă. În cazul neachitării plăților, în termen de 48 de ore, Gazprom poate dispune sistarea livrării gazului.

#gaz #contract #livrare #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac a devenit din nou subiectul presei internaționale, după ce un amplu reportaj a scos în evidență că românul a reușit să construiască o avere estimată la peste 2,1 miliarde de dolari, depășind astfel orice alt nume din istoria tenisului mondial – inclusiv legende precum Roger Federer, Novak Djokovic și Rafael Nadal.

Deși nu a fost niciodată o vedetă de top pe terenul de joc – cel mai bun clasament al său fiind locul 55 ATP – Ion Țiriac a câștigat Roland Garros la dublu alături de Ilie Năstase și a fost parte a echipei României care a atins finala Cupei Davis în 1972. Însă adevărata sa performanță s-a scris în afara terenului, prin investiții strategice și o viziune rar întâlnită în lumea sportului.

După căderea comunismului, Țiriac a fondat prima bancă privată din România, punând bazele unui imperiu financiar care s-a extins în asigurări, leasing, automobile, imobiliare și sport. În 2002, a preluat turneul de tenis Masters 1000 de la Madrid și l-a transformat într-unul dintre cele mai profitabile evenimente din circuit, schimbând data în calendar și revoluționând formatul, notează profit.ro.

Conform Forbes, averea sa este cu mult peste cele ale superstarurilor tenisului actual:

Roger Federer: 550 milioane dolari
Serena Williams: 300 milioane dolari
Novak Djokovic: 250 milioane dolari
Rafael Nadal: 240 milioane dolari
La doar 21 de ani, Carlos Alcaraz a acumulat aproximativ 70 milioane dolari din premii și sponsorizări, dar rămâne la mare distanță de miliardarul român.

Cu un stil de viață opulent, Țiriac este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru automobile – deținând o colecție de peste 400 de mașini rare, expuse publicului la Muzeul Țiriac Collection. Una dintre celebrele sale povești implică un Ferrari F40 uitat timp de 10 ani într-o parcare din München, pe care și l-a amintit doar la insistențele administratorului garajului.

Ion Țiriac a fost, de-a lungul anilor, și o figură inovatoare – uneori controversată – în organizarea de turnee. A introdus zgura albastră la Madrid în 2012 și a înlocuit copiii de mingi cu modele profesioniste, generând reacții puternice în lumea tenisului.

Astăzi, la 85 de ani, Țiriac rămâne cel mai bogat tenisman din toate timpurile, un simbol al tranziției de la sportiv de performanță la vizionar în afaceri. Turneul Țiriac Open din București îi poartă numele și onorează contribuția sa la dezvoltarea tenisului românesc. Dintr-un copil crescut în lipsuri, într-o Românie marcată de război, Ion Țiriac a devenit un nume sinonim cu succesul în Europa de Est.